Persanii Mumbaiului si arta lor in India culturala

Broderia Indiei se bucura de o traditie de peste cinci milenii. In liniile si motivele tesaturilor din subcontinentul indian, religii si popoare cuceritoare si-au lasat amprenta creand o baza estetica cu care India iese drept patrie unica in sfera tesaturilor orientale. 26903737_1645585618869120_6869395148184937221_nDar ca si in alte zone din zona Orientului, si aici locuiesc minoritati care-si duc mai departe traditiile mostenite din locurile unde linia de sange a stramosilor lor isi are cuibul natal. Astazi ne indreptam privirea catre persanii Mumbaiului si dragostea lor in domeniul lucrului de mana pentru culori ca rosu aprins, purpuriu, albastru si negru. Broderia traditionala din sanul acestei comunitati este obtinuta prin „tehnica parsi” si ea difera destul de mult de alte broderii de pe teritoriul indian, broderii recunoscute usor prin culorile calde si formele geometrice din abundenta cu care ies in evidenta. Minoritatea persana a Mumbaiului aduce in peisaj matasea si elementele specifice artei persane,  precum pasarile (paunul) si florile, (lotus, crin). Se crede ca acestia sunt descendenti ai Zoroastrianismului si au migrat in India in jurul secolului VIII, pastrandu-si particularitatile in arta pe care o desfasoara si in zilele noastre, cu succes si apreciere din partea expertilor in domeniu si iubitorilor de frumos.

 Istoria broderiei asiatice

(exemple de broderie in tehnica parsi)

26908115_1645587285535620_1361046707103538701_n26904058_1645587125535636_2739791026393851882_n

Anunțuri

Orasele imperiale ale Orientului si tehnica zardozi

28058857_1674982875929394_8853726674407181140_nLucknow ramane unul dintre cele mai importante centre culturale, administrative si istorice ale Indiei de Nord. In capitala statului Uttar Pradesh mai mult de jumatate din populatie este adepta Islamului, in vreme ce Hinduismul ramane o cale spirituala imbratisata de o comunitate importanta, (dar in minoritate fata de prima religie mentionata). Pe plan cultural, Lucknow-ul a dezvoltat, prin suisurile si coborasurile istorice, o tehnica incantatoare de a marca arta pe tesaturi si porturile traditionale. Este vorba de tehnica zardozi, cea care lasa-n urma comori pe panza, prin linii, compozitie si gust pentru estetica. Cuvantul zardozi vine din persanul „zar”- aur si „dozi”- broderie. Tehnica broderiei de tip zardozi” a fost adusa in Lucknow in secolul XII, in vremea patronajului magoul, si de atunci ramane arta imperiala a acestui centrul nord indian. Ministerul Textilelor estimeaza ca in aceasta industrie sunt mai mult de 10 000 de inteprinderi mici si mijlocii care produc broderie zardozi in regiune.

Arta brodatului in sfera mogula

Broderie zardozi

28056046_1674971539263861_4325868454900435098_n28055796_1674971435930538_7589881379583154590_n28055795_1674971482597200_4947284164001229729_n

 

 

De „Ziua Indragostitilor” prin Orientul Mijlociu

O sarbatoare occidentala care celebreaza dragostea pe tot intinsul planetei: Valentine’s Day. In cele mai multe tari ea este asteptata tot anul, ca ocazia ideala de a spune „te iubesc” persoanei dragi, in vreme ce-n alta tari este privita cu suspiciune. In tari care au ca religie oficiala, Islamul, in traditiile musulmane ea nefiind existenta, deci considerata de un sector al populatiei, „haram” (pacat) si „bid’ah” (inovatie). Dar haideti sa vedem unde anume putem intalni ursuleti de plus si inimioare in Orientul Mijlociu, in ziua de 14 Februarie. In Emiratele Arabe Unite, „Valentine’s Day” se sarbatoreste de ani buni, hotelele si plajele fiind pline cu straini care aleg aceasta destinatie pentru a-si marturisi reciproc, dragostea. In Egipt, magazinele sunt decorate cu inimioare si ursuleti de plus la tot pasul, tinerii fiind obisnuiti si ei cu atmosfera vesela din aceasta zi, barbatii, cei romantici, cu logodnice ori sotii, cautand de zor cadoul si florile potrivite in ziua de „Valentine’s Day” pentru partenere. Desi o categorie insemnata a tinerilor din Arabia Saudita sunt receptivi la educatia americana, cunoscand cultura vestica, ei nu sarbatoresc in regat „Ziua Indragostitilor”, deoarece, raportata la normele islamice, aceasta nu este o sarbatoare cu traditii in Islam, ci o inventie occidentala, in termeni religiosi orice astfel de noutate fiind cunoscuta drept „bid’ah”. Un musulman se ghideaza dupa Qur’aan si Sunna Profetului (zicerile si faptele sale), deci, asa se explica de ce aceasta celebrare nu-si are locul pe pamantul unde Profetul Islamului s-a nascut, cunoscut astazi, modern, drept Arabia Saudita. In Republica Islamica Iran iar ridica probleme aceasta sarbatoare atat de populara printre occidentali. Probleme, deoarece desi iranienii sunt cunoscuti ca oameni deschisi, veseli si receptivi la diferite obiceiuri din lume, sarbatoarea dedicata indragostitilor nu este pe plac clericilor religiosi, cei care-si ghideaza crezul spiritual dupa Islamul Shiit. Sunt insa locuri unde pot fi vazute decoratiuni de „Ziua Indragostitilor”, ba chiar si de unde tinerii cumpara cadouri, dar cu siguranta, tot in Iran, sunt si orase unde aceeasi sarbatoare este cu adevarat necunoscuta oamenilor. In continuare avem atasate cateva imagini dedicate acestei zile, in locatii din Orientul Mijlociu.

Dubai, Emiratele Arabe- Un vanzator intr-o florarie preia comanda unei doamne, de „Valentine’s Day”. „Ziua Indragostitilor in Dubai la Rixos The Palm Dubai.

dubai-valentinesvalentines-main_0 (1)

Cairo, Egipt- Magazine cu ursuleti de plus de „Valentine’s Day”.

cairo-feb-14-2018-a-vendor-arranges-gifts-at-his-64911527972136_1668427033251645_8239442134488761537_n

Teheran, Iran- O tanara alege o inima de plus dintr-un magazin cu cadouri de „Valentine’s Day”. O vanzatoare aranjeaza cadourile specifice acestei zile.

27867757_1668445366583145_5290607921389092220_n27751747_1668445499916465_3455539117795607506_n

Sfantul Valentin in societati musulmane

 

 

 

Muzica si lorzii ei de pe harta Irakului: Kathem Al-Saher

b74aa5a5-5c9d-43f5-9928-052646d7c648Irakul nu este doar o tara cu ruine antice si istorii demult uitate, si nici doar o tara a razboiului. Irakul daruieste astazi scenei moderne din sfera araba poate unii dintre cei mai talentati muzicieni din ultimele decenii nascuti in Orientul Mijlociu. Cine n-a auzit de Kathem Al-Saher, numit si „Cezarul cantecului arabesc” sau „Ambasadorul irakian in lume”? El este un model pentru mai tinerii cantareti care-i interpreteaza cantecele la competitii muzicale, si un respectat coleg de catre ceilalti muzicieni contemporani. Kathem Al-Saher s-a nascut pe 12  Septembrie 1957 in orasul Mosul din Irak, si avea sa devina, fara exagerare, unul dintre cei mai de succes cantareti arabi in lume. Genul sau tinde spre balade romantice, pop, dar si muzica clasica, el cantand cu orchestra compusa din muzicieni a caror numar variaza intre douazeci si treizeci de persoane. Tatal sau a trait in Bagdad, ca nativ al orasului Samara din tribul Darraj. Artistul nu a fost sustinut de familie in interesul sau de a deveni muzician, ei dorindu-si ca el sa devina doctor sau avocat. Totusi el a aratat ca dragostea sa pentru muzica il poate duce departe, atat de departe incat sa reprezinte Irakul pentru lumea-ntreaga pe scenele internationale. El a cantat de-a lungul carierei sale pentru fanii sai arabi in tari ca America, Franta, Canada, Germania, Italia, Australia si Anglia. La Roma, in cadrul concertului „Live from Rome’s Circus Maximus”, pe data de 16 Mai 2004 a cantat alaturi de Carlos Santana, Alicia Keys, Norah Jones si Andrea Bocelli. Faimosul producator international Quincy Jones l-a introdus cu caldura pe Kathem Al-Saher, la concertul din Roma, eveniment la care au participat peste 500.000 de persoane. Astazi ramane unul dintre cei mai apreciati lorzi ai muzicii arabe pentru stilul sau diferit, rafinat, care nu intalneste comercialul, ci poezia si arta pura a muzicii zonei sale native. Artistul a parasit Irakul in perioada tulbure a inceputului anilor ’90 si de atunci a gasit casa in fiecare tara araba, astazi el optand pentru orase precum Cairo, Dubai, Beirut dar si Paris. Are doi copii, este divortat, iar de la fiica sa are o nepotica. Momentan, „Cezarul cantecului arab” locuieste in Maroc.

Regele baladei irakiene

 

Despre el merita sa stii: Taim Hassan

download (2)Unul dintre cei mai talentati actori ai lumii arabe este starul sirian, Taim Hassan. M-am decis sa-l prezint si cititorilor romani pe aceasta cale, deoarece de-a lungul timpului m-a convins ca este intradevar foarte bun in ceea ce face, si are acea carisma care tine privitorul pana la sfarsit cu sufletul la gura in fata ecranului, un sentiment care la mine cam disparuse de pe vremea „Titanicului”. Dupa ce l-am placut in cateva productii din diferite regiuni ale lumii arabe, el intrand foarte usor in pielea personajelor din zone precum Liban, Egipt si nativa sa tara, Siria, am decis sa caut mai multe despre el si asa am aflat ca eu am ramas cam in urma cu informatiile, caci actorul era demult cunoscut in regiune, pentru rolurile dramatice dar si istorice, care au avut un impact notabil asupra publicului arab. „King Farouk” se pare ca a fost rolul care l-a dus direct printre cei mai respectati actori din zona araba, productie in care a interpretat rolul istoricului lider egiptean, cu un deosebit talent. Pe 6 Decembrie 2007 a si fost premiat cu medalia de aur pentru rolul sus mentionat, medalie impartita cu actorul egiptean  Yehia El-Fakharany in cadrul Cairo Festival for Arab Media. Alte seriale notabile din tara de origine cu care a devenit faimos sunt Saladin, Taifas si Nizar Qabbani, seriale pe care nu le-am stiut, dar care, am inteles ca sunt de multa vreme cunoscute publicului vorbitor de limba araba. Eu l-am descoperit pe actor ceva mai tarziu, in 2015, in serialele de tip drama filmate in Liban, precum „Chello”, „Nos youm”, „Al Hayba”, in toate trei avand-o ca partenera pe frumoasa Nadinenadin-n-630x375 Njeim, fosta castigatoare a Miss Liban in 2007, cu care formeaza un cuplu cu priza la public. Cei care au produs „Al Haiba” (foto), un serial pentru Ramadan, au anuntat ca vor aduce si anul acesta, partea a doua tot in perioada lunei sfinte musulmane, insa, conform declaratiilor actritei Nadine Njeim, ea nu va mai aparea drept partenera a superstarului sirian, deci ramane de vazut cu cine va juca in partea a doua a productiei libaneze. Cateva informatii despre actor ar fi ca e nascut pe 17 Februarie 1976 in Tartus, Siria, are doi copii, Wared si Fahed, cu actrita siriana Dima Bayyaa, de care a divortat in 2012 dupa o casnicie de 10 ani. Starul s-a recasatorit anul trecut cu prezentatoarea TV din Egipt, Wafaa Elkilany. Un actor carismatic, pe care daca aveti ocazia sa-l urmariti, nu ezitati s-o faceti, o sa va placa.

Sirieni faimosi si actoria in lumea araba

Bijuteriile cu gust ale Saharei: makroudh!

De ceva vreme nu s-au mai simtit aromele orientale in bucataria blogului, de aceea astazi m-am gandit sa vin cu un rasfat dulce din inima Saharei, si anume din Algeria. Cu binecunoscuta prajitura makroudh, populara si-n vecinatati precum Tunisia ori Maroc.

De ce avem nevoie: 2 cani gris, putina sare, jumatate cana de unt pe care l-am topit in prealabil, tot jumatate de cana de sirop de trandafiri, 300 grame curmale, 100 grame nuca macinata si jumatate de lingurita de praf de scortisoara.

Siropul: il facem din 100 grame de sirop de trandafiri si 100 grame miere.

Cum se face: Grisul, faina sarea si untul topit se omogenizeaza intr-un vas din care va c98b352bc6e558a120aa0f27616f4563rezulta un amestec cu textura nisipoasa. Acoperim cu o folie si asteptam o ora, timp in care aluatul este tinut la rece. Adaugand siropul de trandafiri peste compozitia obtinuta si data la rece in prealabil, framantam si atunci vom obtine un aluat omogen care, la randu-i invelit in folie, va sta la rece inca o jumatate de ora. Pentru crema, fierbem curmalele cu apa cat sa le acopere, iar cand incep sa se decojeasca le zdrobim cu o furculita, apoi adaugam nuca macinata, o lingura de unt topit, una de sirop, scortisoara, si reluam procedura cu unt si sirop pana observam ca pasta de umplutura devine lipicioasa. Pasta de curmale, acoperita, o dam la rece pentru jumatate de ora. Dupa aceea o impartim in patru parti egale. Umezim mainile si formam un snur. Aluat de la rece va fi si el impartit in patru parti egale. Pe fiecare foaie de aluat punem pasta de curmale si rulam dupa care aplatizam putin pentru a obtine o suprafata intinsa, si taiem in romburi de aproximativ 2 cm, care vor fi prajite in ulei incins. Din siropul de trandafiri si mierea putin incalzita, vom obtine un sirop pe care il turnam peste romburile prajite si le lasam intr-o sita pentru a se raci si a se scurge siropul in exces. Sper ca v-a placut reteta, acest dulce este nelipsit de pe mesele de Ramadan din Algeria si regiunea magrebiana, in general. Toate cele bune!

Fina patiserie algeriana

 

Jambiya, simbol al masculinitatii in cultura yemenita

jambiya1Jambiya este un pumnal pe care lesne il vedem atarnat de braul barbatului yemenit, din sfera traditionala. El este asociat si barbatilor din Najram, Arabia Saudita, dar este intalnit inclusiv in cultura indiana. In sultanatul Oman este cunoscut drept khanjar. Numele termenului este derivat din arabescul „jamb” care inseamna parte. Un jambiya este compus dintr-un maneJambiya,_Yemen_(14637635183)r, o lama si un invelis care acopera lama, realizat dintr-un anumit tip de lemn pentru a fixa lama si a sta cu precizie la talie, pe dedesubt, cu invelisul curbat in sus. Centura de asemenea este realizata fie din piele tabacita sau din panza groasa, dar  exista si piete speciale de artizanat care le decoreaza cu fire de aur. Manerul unui pumnal de acest tip vorbeste in societatea yemenita despre statutul purtatorului sau. Jambiya sunt realizate din corn de rinocer, care este considerat a fi foarte pretios. Cel mai cunoscut tip de jambiya este cel care are un „saifani” sau maner de fildes, cu un luciu galbui. Cu cat fildesul este mai translucid, cu atat mai mult, se va transforma intr-o culoare galbuie, cu timpul. Acest tip poarta numele de „inima saifani”. yemeni-people02Unele dintre manerele de fildes sunt numite „asadi” atunci cand se transforma in galben verzui, iar cand manerul devine de-o nuanta albicioasa, poarta numele de „zaraf”. Exista de asemenea tipul „albasali” de o culoare albicioasa, apropiata de cea a unei cepe. Jambiya cu maner de fildes sunt purtate ca un semn al statutului social inalt si sunt utilizate de regula, de majoritatea oamenilor yemeniti, cu exceptia celor din orasul Aden, care au renuntat in mare parte la purtarea pumnalelor de acest tip. Manerul din fildes alb este specific Sayyids-ilor si hasemitilor, specificand statutul lor in comunitate, iar cei din Najeeb Altarfayn Saadah, pot fi identificati prin faptul ca poarta doua jambiya. Pumnalele jambiya nu au fost gandite pentru o anumita persoana din tara, insa e adevarat ca cele mai valoroase pot fi gasite doar la un anumit sector al populatiei, precum judecatori ori afaceristi. Jambiya purtate in antichitate de persoane istorice pot fi vandute la preturi exorbitante pasionatilor de antichitati, ele ajungand chiar si la un milion de dolari.

Portul masculin si traditia la yemeniti