Persanii Mumbaiului si arta lor in India culturala

Broderia Indiei se bucura de o traditie de peste cinci milenii. In liniile si motivele tesaturilor din subcontinentul indian, religii si popoare cuceritoare si-au lasat amprenta creand o baza estetica cu care India iese drept patrie unica in sfera tesaturilor orientale. 26903737_1645585618869120_6869395148184937221_nDar ca si in alte zone din zona Orientului, si aici locuiesc minoritati care-si duc mai departe traditiile mostenite din locurile unde linia de sange a stramosilor lor isi are cuibul natal. Astazi ne indreptam privirea catre persanii Mumbaiului si dragostea lor in domeniul lucrului de mana pentru culori ca rosu aprins, purpuriu, albastru si negru. Broderia traditionala din sanul acestei comunitati este obtinuta prin „tehnica parsi” si ea difera destul de mult de alte broderii de pe teritoriul indian, broderii recunoscute usor prin culorile calde si formele geometrice din abundenta cu care ies in evidenta. Minoritatea persana a Mumbaiului aduce in peisaj matasea si elementele specifice artei persane,  precum pasarile (paunul) si florile, (lotus, crin). Se crede ca acestia sunt descendenti ai Zoroastrianismului si au migrat in India in jurul secolului VIII, pastrandu-si particularitatile in arta pe care o desfasoara si in zilele noastre, cu succes si apreciere din partea expertilor in domeniu si iubitorilor de frumos.

 Istoria broderiei asiatice

(exemple de broderie in tehnica parsi)

26908115_1645587285535620_1361046707103538701_n26904058_1645587125535636_2739791026393851882_n

Anunțuri

De „Ziua Indragostitilor” prin Orientul Mijlociu

O sarbatoare occidentala care celebreaza dragostea pe tot intinsul planetei: Valentine’s Day. In cele mai multe tari ea este asteptata tot anul, ca ocazia ideala de a spune „te iubesc” persoanei dragi, in vreme ce-n alta tari este privita cu suspiciune. In tari care au ca religie oficiala, Islamul, in traditiile musulmane ea nefiind existenta, deci considerata de un sector al populatiei, „haram” (pacat) si „bid’ah” (inovatie). Dar haideti sa vedem unde anume putem intalni ursuleti de plus si inimioare in Orientul Mijlociu, in ziua de 14 Februarie. In Emiratele Arabe Unite, „Valentine’s Day” se sarbatoreste de ani buni, hotelele si plajele fiind pline cu straini care aleg aceasta destinatie pentru a-si marturisi reciproc, dragostea. In Egipt, magazinele sunt decorate cu inimioare si ursuleti de plus la tot pasul, tinerii fiind obisnuiti si ei cu atmosfera vesela din aceasta zi, barbatii, cei romantici, cu logodnice ori sotii, cautand de zor cadoul si florile potrivite in ziua de „Valentine’s Day” pentru partenere. Desi o categorie insemnata a tinerilor din Arabia Saudita sunt receptivi la educatia americana, cunoscand cultura vestica, ei nu sarbatoresc in regat „Ziua Indragostitilor”, deoarece, raportata la normele islamice, aceasta nu este o sarbatoare cu traditii in Islam, ci o inventie occidentala, in termeni religiosi orice astfel de noutate fiind cunoscuta drept „bid’ah”. Un musulman se ghideaza dupa Qur’aan si Sunna Profetului (zicerile si faptele sale), deci, asa se explica de ce aceasta celebrare nu-si are locul pe pamantul unde Profetul Islamului s-a nascut, cunoscut astazi, modern, drept Arabia Saudita. In Republica Islamica Iran iar ridica probleme aceasta sarbatoare atat de populara printre occidentali. Probleme, deoarece desi iranienii sunt cunoscuti ca oameni deschisi, veseli si receptivi la diferite obiceiuri din lume, sarbatoarea dedicata indragostitilor nu este pe plac clericilor religiosi, cei care-si ghideaza crezul spiritual dupa Islamul Shiit. Sunt insa locuri unde pot fi vazute decoratiuni de „Ziua Indragostitilor”, ba chiar si de unde tinerii cumpara cadouri, dar cu siguranta, tot in Iran, sunt si orase unde aceeasi sarbatoare este cu adevarat necunoscuta oamenilor. In continuare avem atasate cateva imagini dedicate acestei zile, in locatii din Orientul Mijlociu.

Dubai, Emiratele Arabe- Un vanzator intr-o florarie preia comanda unei doamne, de „Valentine’s Day”. „Ziua Indragostitilor in Dubai la Rixos The Palm Dubai.

dubai-valentinesvalentines-main_0 (1)

Cairo, Egipt- Magazine cu ursuleti de plus de „Valentine’s Day”.

cairo-feb-14-2018-a-vendor-arranges-gifts-at-his-64911527972136_1668427033251645_8239442134488761537_n

Teheran, Iran- O tanara alege o inima de plus dintr-un magazin cu cadouri de „Valentine’s Day”. O vanzatoare aranjeaza cadourile specifice acestei zile.

27867757_1668445366583145_5290607921389092220_n27751747_1668445499916465_3455539117795607506_n

Sfantul Valentin in societati musulmane

 

 

 

Muzica si lorzii ei de pe harta Irakului: Kathem Al-Saher

b74aa5a5-5c9d-43f5-9928-052646d7c648Irakul nu este doar o tara cu ruine antice si istorii demult uitate, si nici doar o tara a razboiului. Irakul daruieste astazi scenei moderne din sfera araba poate unii dintre cei mai talentati muzicieni din ultimele decenii nascuti in Orientul Mijlociu. Cine n-a auzit de Kathem Al-Saher, numit si „Cezarul cantecului arabesc” sau „Ambasadorul irakian in lume”? El este un model pentru mai tinerii cantareti care-i interpreteaza cantecele la competitii muzicale, si un respectat coleg de catre ceilalti muzicieni contemporani. Kathem Al-Saher s-a nascut pe 12  Septembrie 1957 in orasul Mosul din Irak, si avea sa devina, fara exagerare, unul dintre cei mai de succes cantareti arabi in lume. Genul sau tinde spre balade romantice, pop, dar si muzica clasica, el cantand cu orchestra compusa din muzicieni a caror numar variaza intre douazeci si treizeci de persoane. Tatal sau a trait in Bagdad, ca nativ al orasului Samara din tribul Darraj. Artistul nu a fost sustinut de familie in interesul sau de a deveni muzician, ei dorindu-si ca el sa devina doctor sau avocat. Totusi el a aratat ca dragostea sa pentru muzica il poate duce departe, atat de departe incat sa reprezinte Irakul pentru lumea-ntreaga pe scenele internationale. El a cantat de-a lungul carierei sale pentru fanii sai arabi in tari ca America, Franta, Canada, Germania, Italia, Australia si Anglia. La Roma, in cadrul concertului „Live from Rome’s Circus Maximus”, pe data de 16 Mai 2004 a cantat alaturi de Carlos Santana, Alicia Keys, Norah Jones si Andrea Bocelli. Faimosul producator international Quincy Jones l-a introdus cu caldura pe Kathem Al-Saher, la concertul din Roma, eveniment la care au participat peste 500.000 de persoane. Astazi ramane unul dintre cei mai apreciati lorzi ai muzicii arabe pentru stilul sau diferit, rafinat, care nu intalneste comercialul, ci poezia si arta pura a muzicii zonei sale native. Artistul a parasit Irakul in perioada tulbure a inceputului anilor ’90 si de atunci a gasit casa in fiecare tara araba, astazi el optand pentru orase precum Cairo, Dubai, Beirut dar si Paris. Are doi copii, este divortat, iar de la fiica sa are o nepotica. Momentan, „Cezarul cantecului arab” locuieste in Maroc.

Regele baladei irakiene

 

Despre el merita sa stii: Taim Hassan

download (2)Unul dintre cei mai talentati actori ai lumii arabe este starul sirian, Taim Hassan. M-am decis sa-l prezint si cititorilor romani pe aceasta cale, deoarece de-a lungul timpului m-a convins ca este intradevar foarte bun in ceea ce face, si are acea carisma care tine privitorul pana la sfarsit cu sufletul la gura in fata ecranului, un sentiment care la mine cam disparuse de pe vremea „Titanicului”. Dupa ce l-am placut in cateva productii din diferite regiuni ale lumii arabe, el intrand foarte usor in pielea personajelor din zone precum Liban, Egipt si nativa sa tara, Siria, am decis sa caut mai multe despre el si asa am aflat ca eu am ramas cam in urma cu informatiile, caci actorul era demult cunoscut in regiune, pentru rolurile dramatice dar si istorice, care au avut un impact notabil asupra publicului arab. „King Farouk” se pare ca a fost rolul care l-a dus direct printre cei mai respectati actori din zona araba, productie in care a interpretat rolul istoricului lider egiptean, cu un deosebit talent. Pe 6 Decembrie 2007 a si fost premiat cu medalia de aur pentru rolul sus mentionat, medalie impartita cu actorul egiptean  Yehia El-Fakharany in cadrul Cairo Festival for Arab Media. Alte seriale notabile din tara de origine cu care a devenit faimos sunt Saladin, Taifas si Nizar Qabbani, seriale pe care nu le-am stiut, dar care, am inteles ca sunt de multa vreme cunoscute publicului vorbitor de limba araba. Eu l-am descoperit pe actor ceva mai tarziu, in 2015, in serialele de tip drama filmate in Liban, precum „Chello”, „Nos youm”, „Al Hayba”, in toate trei avand-o ca partenera pe frumoasa Nadinenadin-n-630x375 Njeim, fosta castigatoare a Miss Liban in 2007, cu care formeaza un cuplu cu priza la public. Cei care au produs „Al Haiba” (foto), un serial pentru Ramadan, au anuntat ca vor aduce si anul acesta, partea a doua tot in perioada lunei sfinte musulmane, insa, conform declaratiilor actritei Nadine Njeim, ea nu va mai aparea drept partenera a superstarului sirian, deci ramane de vazut cu cine va juca in partea a doua a productiei libaneze. Cateva informatii despre actor ar fi ca e nascut pe 17 Februarie 1976 in Tartus, Siria, are doi copii, Wared si Fahed, cu actrita siriana Dima Bayyaa, de care a divortat in 2012 dupa o casnicie de 10 ani. Starul s-a recasatorit anul trecut cu prezentatoarea TV din Egipt, Wafaa Elkilany. Un actor carismatic, pe care daca aveti ocazia sa-l urmariti, nu ezitati s-o faceti, o sa va placa.

Sirieni faimosi si actoria in lumea araba

Educatia: o punte de salvare pentru copiii razboiului

Limbile straine, o bariera educationala intre copiii refugiati din Siria si cei libanezi. 

09-23-2013syriachildrenO viata sub semnul terorii ca ziua prezenta ar putea fi ultima din viata lor, ca cei dragi, casele si tot ce au stiut vreodata drept familiar s-ar putea pierde intr-o secunda, a scos in urma cu cinci ani, milioane de familii siriene, din tara de origine, fie peste granita, la vecinii arabi, fie in Occident, in speranta ca vor gasi un mediu mai sigur de trai. In aceste conditii s-a intrezarit o noua problema, cel putin la fel de grava ca cea a sigurantei nationale: ce vor face micutii refugiati maine, fara educatie, intr-un mediu strain si dificil de suportat, fara nimic cunoscut de ei, asa cum lucrurile stateau acasa? Fuga din calea mortii a adus problema adaptarii copiilor sirieni la nivel scolar, in tarile care le-au devenit noi camine. Este si cazul comunitatii de sirieni plasati in Nordul Libanului, cei care au fost distribuiti de autoritatile oficiale, insarcinate cu problemele refugiatilor. La prima vedere lucrurile n-ar trebui sa stea asa de complicat, un copil libanez si unul din vecinatatea siriana ar trebui sa aiba aceleasi posibilitati educationale, posibilitati care le-27072770_1652800504814298_6231408750251136895_n (1)ar crea ambilor un viitor sigur, un viitor cu o meserie platita decent in asa fel incat ambii sa-si poata ajuta apropiatii, devenind adulti. Din nefericire lucrurile nu stau asa, deoarece, (desi ambele tari sunt vorbitoare de limba araba), sistemul educational libanez, prin programa scolara, este diferit de cel sirian, lucru care le creaza probleme de adaptare elevilor sirieni, care se trezesc intr-un mediu total strain, descurajant in a obtine rezultate satisfacatoare pentru ei si parintii lor. In patria natala programa scolara este exclusiv in limba araba, in vreme ce in Liban, incepand cu clasa intai, toate materiile se predau fie in limba engleza, fie in franceza, desi e adevarat ca, zilnic, elevii localnici vorbesc si ei araba. Cand guvernul libanez a realizat ca doar 30% dintre copiii sirieni sunt inregistrati la scoli, a venit cu un program inceput acum 4 ani, sub numele de „Back to school”. Astfel, profesorii au inceput cu ture duble in scoli, diminetile fiind dedicate studiului copiilor libanezi, cei sirieni venind dupa amiaza si luand cursurile in limba araba, asa cum au inceput acasa. Potrivit unor publicatii on-line se pare ca solutia guvernamentala ca profesorii sa faca ture duble, a dat roade, adunand  in sistem 88 000 de copii, desi mai este mult de lucrat pana cand toti copiii sirieni din Liban sa se afle-n bancile clasei, intrucat alte mii lipsesc inca. 

Profesorii straini, asteptati in Liban sa dea o mana de ajutor

Educatia este vitala, fara-ndoiala, cere munca, devotament de dascal si iubire pentru generatia de maine. Tarile Liban si Siria, desi au ca limba oficiala araba si o cultura similara, in acelasi timp, in contextul socio-Tallpolitic, dezvolta stiluri de viata diferite, fapt care poate crea bariere intre cei plecati de acasa, nevoiti sa se adapteze aici. In Tripoli (foto alaturat) exista aproximativ 210 000 de sirieni, si e considerat unul dintre cele mai sarace orase de pe coasta mediteraneeana din zona levantina. Se incearca formarea unor centre lingvistice in care profesorii din afara sa vina sa ajute copiii defavorizati cu lectii de limbi straine, acestia la randu-le, putandu-si imbunatati si ei limba araba, daca sunt interesati. Astfel de centre ofera acomodare completa in Tripoli si un mediu de trai intr-un mai putin occidentalizat oras decat Beirutul, pentru iubitorii esentei culturii libaneze.

Viitorul inseamna educatie

 

Din folclorul levantin: Dabke!

26733517_1636662013094814_638231967017801408_nUn dans iubit in zona Levantului este dabke. El poarta ritmul si bucuria oamenilor din tari precum Siria, Liban, Palestina si Iordania, oameni care l-au pastrat din generatie in generatie si il prezinta cu mandrie la diferite ocazii, precum nunti ori festivale traditionale. Imaginea alaturata prezinta barbati sirieni dansand traditionalul dabke. Cunoscut si sub termenul de „dabka”, „dubki”, „dabkeh”, sau la plural, „dabkaat”, acest tip de dans este invatat si de palestinienii crescuti in afara pamantului nativ, ca o modalitate de conexiune cu originile pamantului parintesc, iar el este prezentat cu dragoste comunitatilor de palestinieni din lumea larga, acolo unde destinul i-a purtat pe fiecare. Dabke mixeaza miscari ritmice la care participantii se aseaza in cerc si linie si nu exista ocazie de bucurie in zona levantina fara acest dans. Linia se formeaza de la dreapta la stanga , iar liderul se afla in capatul ei, alternand miscari prin care atat audienta este privita cat si ceilalti jucatori. Exista mai multe tipuri de dabkeh, cu linii melodice Debkadistincte, si miscari diferite. In Palestina sunt sase tipuri de dabke, dintre care cel mai faimos este Al-Shamaliyya, si se danseaza la celebrari de familie, precum nunti, circumcizii, reintoarcerea unei persoane dragi din strainatate, eliberarea prizonierilor, ori la sarbatori nationale, ca parte a identitatii culturale palestiniene. Alte tipuri mai sunt cunoscute sub denumirile: Al-Sha’rawiyya, Al-Karaadiyya, Al-Farah, Al-Ghazal, Al-Sahja. Un tip de dabke specific femeilor palestiniene este Niswaniyyah. Versurile cantecelor pentru dabke au de regula ca tematica dragostea, si aduce lumea in hora, inspirand unitate, nationalism si bucurie de viata. In cea de-a doua imagine vedem o trupa de palestinieni aratand acest tip de dans in cadrul unui festival. Desi dabke-ul pare strans legat de Palestina si vecinatati, istoria sa merge in timpurile mai vechi, fenicienii aparand a fi primii invatatori ai unui dans cu miscari similare, din care dabkele de astazi s-ar trage. Istoria are fara-ndoiala curiozitati nenumarate, noi tot ce putem face este sa sapam in cartile sale, sa descoperim culturile si traditiile lumii, si sa ne bucuram de prezent. Pana la o noua postare cu arome din Orient, sa auzim numai de bine!

Istorie, ritm si foclor

(dabke libanez)

Dabke

 

Attanul, dansul pastunilor

 

Unul dintre cele mai importante dansuri din cultura afgana este cunoscut sub termenul de „attan”, si treptat, el a devenit dansul national al acestei tari, dans izvorat din cultura pastunilor. 51700eb15d19d8751c0e3b5f96920f94Este un dans in cerc, si e tipic pentru sfarsitul unei ceremonii locale, de genul unei nunti. Originile sale nu sunt de ieri de azi, dansul este vechi, unul preislamic, inca dinainte ca mesajul Profetului Muhammad sa poposeasca in Asia Centrala. Folosit si ca simbol religios in trecut, dansul presupunea multiple cercuri pe langa foc, unii spun ca era dansul razboinicilor inainte de lupta. Un mister istoric e ca, desi dansul e parte a culturii locale, in perioada islamica nu se stie daca traditia de a se dansa attan-ul inainte de razboi a fost modificata, sau pierduta. El a revenit spectaculos in peisajul afgan o data cu secolul XIV, in inima muntilor Hindukush. Timpurile moderne il prezinta o singura data la nuntile afgane, desi, traditional el ar trebui sa se danseze de doua ori, la inceputul ceremoniei, si la sfarsit, cu particularitate in mijlocul comunitatii pastune, de unde s-a si nascut si extins teritorial.

Pastunii in sfera traditionala