Casatoria cu un arab musulman

Citeam pe internet intamplator, un articol care mi-a lasat un gust amar. Cu un titlu prostesc: „Casatoria cu musulmani- capcana periculoasa!” Articolul pe moment m-a facut sa imi fie dor doar de Romania nu si de romanii cu a lor mentalitate de „sa moara si capra vecinului”. Niste doamne, frustrate, tratau cu ardoare un subiect, ce nu avea legatura nici cu zacusta si nici cu factura de la intretinere. Nici macar cu muraturile de toamna, ci cu ceva muuult mai profund. Casatoria cu un musulman!

Acolo, in acel spatiu virtual, romancutele arse „la corazon” se avertizau care mai de care cu sfaturi in privinta barbatului arab, acest „bau bau” cu vorbe dulci si inima vicleana, care are doar un singur scop in viata. Acela de a „pescui” romance, a le duce in tari arabe si bineinteles a le infasura ca pe mumiile egiptene fara macar sa le lase ochii la vedere. Ca sunt prea frumosi probabil si poate nah, moliile din dulap s-or indragosti de ele si aduc napasta in casnicie. Buuun ca or fi avut ghinion domnisoarele in cauza, spunem „I am very sorry” si trecem mai departe, recunoastem fie ca vrem sau nu, ca ghinionul in dragoste exista indiferent de nationalitatea barbatului. Dar nu, duduile inspirate din seriale turcesti se pare, aveau mult mai mult de spus. Atat de multe grozavii si sfaturi pentru mai tinerele si neexperimentatele fete indragostite de arabi, incat eu, locuind in tara araba, cu sot musulman si ramanand aceeasi, ma intrebam din ce filme povestesc. Sau cu ce fermieri din Pakistan, Uzbekistan ori Tatarstan s-or fi „combinat” dragele de ele?

Ca sunt si barbati stricti, violenti, sau mincinosi, nimeni nu neaga. Atat in tari arabe cat si in oricare alt colt de lume. O stim, traim printre ei, iar tot ce putem face este sa ne purtam singurele de grija, o data ce devenim majore si vaccinate. Insa intr-un mod interesant, doar casniciile cu arabi sunt tratate asemeni povestii cu Scufita Rosie si lupul din padure. Brusc, se uita de alcoolicii din Romania care apar la stirile de la ora cinci, cum isi injunghie sotiile morti de beti, se uita de trantorii care nu-si cauta slujbe ci traiesc pe banii nevestelor, care culmea, mai vin si pe jos din piata zilnic, cu sacosele pline de rosii si castraveti dupa o zi de munca, se uita de copiii abandonati care umplu centrele de plasament. Despre aceste aspecte rareori se discuta desi ele se intampla mult prea des intr-o tara „europenizata” ca a noastra. Doar cand vine vorba de mariaje cu arabi, povestea capata sare si piper. Din pacate, in Romania mai sunt si fete fane Simona Sensual, care au „la purtator” neuroni zero, crezand ca statul pe site-uri de socializare in cautare de „seici arabi” le va aduce fericirea, iar atitudinea de pitipoanca ii va da pe spate. Cu parere de rau, am o veste proasta pentru doamnele atotstiutoare, care dintr-o experienta ghinionista indraznesc sa jigneasca intreaga lume araba, ba chiar si religia musulmana. Reteta „Pitzi de Romania” da gres daca asteptati inelul cu diamant dupa o noapte dragastoasa in dormitor, chiar inainte de a memora numele complet al iubitului arab.

Personal, vad doar doua iesiri. Cel chipes si „smart” nu se va gandi niciodata la casatorie dupa „tavaleala din prima” in dormitor ( de ce ar face-o, cati romani o fac?), iar cel inchis la minte nu va acorda niciodata tratamentul de care duduia de Romania spera sa aiba parte. Si cine e de vina? Sotul arab? As crede ca mai degraba ea, cea care s-a aruncat cu capul inainte fara sa stie unde. Intrebarea este alta, de ce se face atat caz despre sotul arab ori casatoria cu musulman, cand in media apar atat de multe divorturi, crime si batai intre romani? Raspunsul este unul. Majoritatea „zvonurilor” de acest gen sunt alimentate in mare parte de femei care au esuat in incercari de a „prinde arabi” fie printr-un comportament ieftin, fie din ignoranta. Si este mai usor a jigni o natiune decat sa iti recunosti propriile greseli. Nimeni nu neaga ca poti intalni barbati arabi mincinosi, rai ori violenti. Dar adevaratele doamne cu ghinion in casatoriile cu arabi musulmani nu isi pierd timpul insirand povesti ridicole pe internet, ci cauta elegant solutii ori aleg un divort intr-o maniera cat mai discreta. Deci…pe mine discutia „zarzavagioaicelor” nu m-a convins deloc, nu mi-a starnit nici un dram de compasiune, ci mi-a lasat doar un gust amar…

Dragi cititori, pentru ca este unul dintre cele mai mediatizate subiecte de pe blog si din dorinta de a evita situatiile neplacute, recomand atentie la felul in care va exprimati parerea. Toate opiniile vor fi afisate atat timp cat limbajul folosit nu va fi unul jignitor ori violent. In caz contrar, comentariile nu vor fi publicate. Va multumesc!

Anunțuri

190 de gânduri despre “Casatoria cu un arab musulman

  1. Buna seara! 🙂 In sfarsit un articol demn de citit….cat ma bucur sa vad ca exista cineva care intelege ca toti suntem oameni, indiferent de cultura, nationalitate, religie sau sex. Si eu personal, no offence, mai degraba as critica un roman decat un arab musulman. Iubitul meu e arab, si este cel mai deosebit om pe care l-am cunoscut. Iar facand o comparatie intre romanii nostrii si arabi, este o diferente de la cer la pamant. Arabii sunt niste oameni foarte respectuosi, cizelati si corecti. Nu ar condamna niciodata pe nimeni, pt ca ei stiu sa-i accepte si sa-i ajute pe altii asa cum sunt. Iar din pacate, la noi nu gasesti asa ceva, doar ura, barfe si razbunare. Imi pare foarte rau, dar acesta este adevarul!

  2. mikystix

    Asa ma povatuiau si aici cunostintele, sa fug de el rupand pamantul…. cand au auzit ca plec si ma marit, mai ca nu mi-au urat si tarana usoara, apoi o intrebau pe mama daca mai traiesc si daca ma bate tare si cate neveste tine, apoi cand m-au vazut intoarsa in tara mergand cu mama inainte linistite, bau-batul in urma impingand la carut si cu traistele in carca parca le auzeam… uite ma o trateaza ca pe o rintesa….

  3. Nae Oana Daniela

    eu sunt de parere ca acele femei vorbeau din experientele triste alaturi de un barbat musulman…intr-un fel eu le-as intelege.. eu sunt casatorita de 3 ani cu un arab musulman si la inceput am fost iubiti.. eram libera ma simteam foarte libera ma imbracam cum vroiam mancam ce vroiam s.m.d. dar cand m-am casatorit s-au schimbat lucrurile.. primul lucru facut de el a fost sa ma trimta in camera atunci cand au venit prietenii lui in casa desi eu plateam chiria si am zis atunci ca mor… intre tp a devenit un om posesiv si violent… acum avem o fetita de 2 ani si deabia de mai putin de un an a inceput sa se schimbe.. am inc sa ma imbrac mai lejer cum vreau eu mananc ce vreau eu.. e in plina schimbare dar in bine si asa cum mi-am dorit eu.. asa ca ei pot fi schimbati cu eforturi intradevar..

  4. Sincer ma bucur sa aud ca sunt si cazuri fericite de romince ce traiesc cu arabi musulmani,poate unele femei se inspira din filme cind povestesc despre viata lor cu domnii, insa de multe ori realitatea bate filmul.Am fost casatorita 4 ani cu un sirian avem impreuna 2 copii…cind l-am cunoscut am avut impresia ca nu mai e barbat ca el,efectiv imi ghicea in priviri ce-mi doresc si ce ma deranjeaza.Nimic din ce faceam sau spuneam nu-l deranja…pina s-a nascut primul copil….La o luna dupa nastere am incasat prima bataie,nu conteaza motivul..nu-i mai convenea nimic…nu-i mai placea cum gatesc…cum ma imbrac…cum gindesc…unde lucrez..prietenii si anturajul meu….ma inchidea efectiv cu cheia in casa dupa bataile educative aplicate din orice si normal eram vinovata de orice.Faptul ca ma insela cu cine apuca nu era o vina pentru el,era felul lui de a se razbuna pe incercarile mele disperate de a-mi cistiga libertatea.Dupa 4 ani am divortat,insa cosmarul a continuat…era umbra mea in orice incercare de a-mi gasi servici si a-mi creste singura copii….acum au trecut 2 ani de la divort si nu pot spune ca am gasit o varianta pasnica ca el sa-si vada macar copii…pentru ca financiar nu ma ajuta cu nimic,fara violente ,fara reprosuri si amenintari.Faptul ca sunt una din sutele de romince ce au ajuns in iad pentru o asa iubire acum nu mai conteaza…insa conteaza sa le spunem celor indragostite de arabi ca nu e doar lapte si miere…nici cu un romin poate nu e doar lapte si miere….insa diferentele de cultura..de religie,de educatie..uneori sunt greu de acceptat.si imposibil de mers mai departe.
    Sa fi-ti iubite doamnelor….insa cind iubitul e arab..ochii mari si multa grija!!!

  5. Maria

    Buna, tocmai ce am citit cateva povesti incredibile pe internet si cum toata lumea este impotriva musulmanilor si ii judeca … dar dupa cum ai spus si tu nu se vorbeste si de romani sau cum in toata lumea asta mare exista persoane si persoane… ce pot sa spun este ca oriunde ai fi si cu oricine te-ai casatori nu vei avea garantia ca vei fi fericita, nu vei fi mintita , inselata , batuta sau nerespectata… asta se intampla pretutindeni si chiar pot sa spun ca Islamul este singura religie care mai tine cont de niste drepturi si respectul, devotamentul si iubirea fata de Creatorul nostru Dumnezeu ! Dar da, din nefericire oamenii judeca inainte de a cunoaste… si chiar nu putem judeca fiecare om ca fiind in aceiasi oala cu restul… pot spune ca am avut un respect si iubire pentru Dumnezeu dintotdeauna nefiind mare credincioasa ( vizitele la biserica… posturi.. etc. ) dar in inima si sufletul meu am stiut ce sunt si in ce cred cu adevarat. Pot spune ca am devenit apropiata de Islam, am inceput sa citesc Coranul si chiar surprinzator este foarte apropiat de Bilbie… diferenta fiind Coranul este unic si adevarat ,pe cand Biblia a fost schimbata iar si iar de-a lungul timpului… trecand peste toate astea in Coran sunt multe versete in fiecare sura despre drepturile femeilor ..etc. iubitul meu este musulman si este foarte special pentru mine, sunt sigura ca nu voi mai intalni pe cineva care respecta si iubeste o femeie atat de mult… devotamentul lui fata de Dumnezeu este de neegalat si in el pot sa spun ca am gasit tot ce imi doresc.. si interesant este ca toate aceste calitati nu le-am putut gasi la crestinii nostrii mult laudati… curand ne vom casatori si acest pas este cel mai bun lucru pe care il voi face vreodata ! Iubirea adevarat apare doar o data in viata iar inima nu tine cont de ani, nationalitate, culoare… de nimic, iar cel ce va fi trimis de Dumnezeu cu siguranta va fi cel potrivit pentru fiecare din noi ! Mult succes tuturor ce aleg sa traiasca diferit !

    1. Oameni buni si rai sunt peste tot draga Maria, nu exista nationalitatea perfecta care sa-ti garanteze o casnicie de succes si o viata fericita. Este cum vrea Dumnezeu, cel care ne-a creat si ne-a daruit viata. Iti doresc mult succes in orice decizie vei lua, important este sa gasesti implinirea sufleteasca alaturi de cel care simti ca te face fericita!

  6. Elena

    Buna ziua
    Eu sunt casatorita de 7 ani cu un musulman din Egipt. Locuim in Germania. In 7 ani nu ma pot plange de nimic . Nu a ridicat nici macar odata vocea la mine si niciodata nu m-a jignit. Nu mi-a vorbit de religie de haine sau mancare. Merg unde vreau , am prietene nu ma interogheaza niciodata . Daca eu vreau sa spun ce fac ok daca nu tot bine este. Familia lui si el ma accepta cum sunt. Acum invat islamul pentru ca mi se pare un mod de viata frumos. Nu am intalnit pana acum femei de aici sa se planga de arabi. Va doresc numai bine si un An nou fericit!

  7. ema

    Buna, am citit cu interes articolul si comentariile pe marginea acestui subiect. Sigur, femei nefericite, barbati violenti, casnicii ratate vad si aici, in Romania. Important este caracterul omului, educatia, nivelul de cultura, mediul in care s-a format, nu religia sau nationalitatea.
    Am simtit nevoia sa ma alatur celor ce scriu aici, pentru ca peste putin timp se implineste un an de cand vorbesc, pe internet, cu un barbat turc (musulman), care locuieste in Australia. Suntem doi oameni maturi, realisti (el are 38, eu 41), care incercam sa comunicam, sa ne descoperim reciproc, sa ne respectam. El ma felicita de Paste, Craciun, iar eu il felicit cu ocazia Ramazanului. Vorbim zilnic ( chiar daca este o diferenta de 6 ore), simt ca pot sa impartasesc orice cu el, il terorizez cu toate problemele mele. Din fericire el are simtul umorului bine dezvoltat, are multa rabdare cu mine ( eu sunt mai traditionalista, el este cu vederi mai largi).
    Sper din tot sufletul 2015 sa fie anul in care ne vom intalni si vom decide daca relatia poate fi de cursa lunga sau nu ( el a dorit foarte mult sa ne cunoastem anul trecut, dar vina imi apartine, eu am fost cea indecisa).
    Fie ca anul care tocmai a inceput sa aduca tuturor liniste, fericire, toleranta si multa intelepciune!

  8. mihaela

    Buna . si La multi ani tuturor ! in primul rand as vrea sa va zic ca, chiar daca sunt crestina,,eu iubesc foarte mult lumea araba ,islamul,,mi-as dorii din suflet sa devin musulmanca, dar din pacate sotul meu uraste islamul ..si imi este teama sa imi expun dorinta pe care o am.. am conoscut pe internet un arab musulman din egypt..am pastrat legatura 5 ani ..si nu era un om rau…am discutat despre islam ..mi-a placut foarte mult si imi place aceasta religie…si portul femeii musulmane…iubesc cand vad o femeie purtand hijab….eu nu cred ca este chiar asa de grav sa fii casatorita cu un musulman..daca iti respecti sotul vei fii si tu respectata…eu sun casatorita de 16 ani dar niciodata nu am iesit din cuvantul sotului …nu ma tine din scurt dar il respect..si nu e musulman …dar parerea mea este ca musulmanii sunt mult mai buni la suflet

  9. Alya

    Buna tuturor! Am citit cu interes acest articol si bineinteles, comentariile. In primul rand, felicitari pentru articol! Ma bucur sa mai vad si persoane care lupta impotriva efectului de „turma”. Si eu sunt una dintre aceste persoane. Si mergand pe principiul ca „Viata bate filmul” si eu am o relatie de 6 ani cu un arab,bineinteles, musulman. Imi este foarte bine alaturi de el, ma respecta, ma iubeste, mereu cauta cai de mijloc in rezolvarea problemelor care apar. Nu m-am simtit niciodata inferioara lui , pt. ca niciodata nu m-a tratat astfel. Faptul ca il respect, pe el, religia lui, familia lui si tot ce tine de el; faptul ca mereu stie unde sunt si ce fac; faptul ca ma consult intotdeauna cu el inainte de a lua o decizie sau inainte de a face un lucru; faptul ca atunci cand avem o discutie in contradictoriu , nu tip ca o descreierata si nu arunc cu tigai dupa el , ci din contra, poate tac si ii dau dreptate ; si exemple ar mai fi , dar in esenta, eu nu fac toate aceste lucruri pt ca sunt terorizata, batuta , chinuita etc. , le fac pt ca imi iubesc si imi respect logodnicul, si bineinteles, pt linistea caminului nostru. Parerea mea este ca in orice relatie, unul dintre parteneri trebuie sa fie mai calm, calculat si maleabil. In relatia mea, eu sunt aceea. Pentru ca eu am ales sa fiu asa. Si mai este un aspect : VESTIMENTATIA! Aici sunt de parere ca tine de fiecare, dar nu este un lucru rau , ca decenta sa mai apara si prin Romania! Vad din ce in ce mai des, femei care adopta o vestimentatia de club zilnic, dar se arata deranjate de fluieraturi, claxoane si replici indecente si probabil se intreaba de ce…[…] . Eu am ales limita , adica nu port fuste de o palma care de-abia imi acopera ceva, aleg sa port fuste care se apropie de genunchi , nu port decolteu pana la buric, dar unul lejer , usor sexy , este acceptat , bineinteles, de logodnicul meu, nu tocuri de 20 de cm, dar cele de 10 sunt ok si lista ar putea continua! As vrea sa inchei, ca nu trezesc interes , probabil, cu aceasta poveste..cam lunga. Desi ar mai fi multe de spus! Ideea este ca : imi iubesc ,respect si inteleg logodnicul , dar primesc toate astea si din partea lui. Aceste lucruri ar trebui sa existe in orice relatie. Sunt si ei oameni , la fel ca toti ceilalti, indiferent de religie sau nationalitate. La fel cum exista si animale cu chip de om, din orice religie sau nationalitate. Noi trebuie sa analizam oamenii, si sa ne dam seama daca sunt cei potriviti pentru noi. Sa nu uitam ca religia sau o natiune, exista prin oameni, in sine, nu invers!

  10. iudean Doina

    Buna ziua sunt Maria am citit cu interes artcolul si comentarile , mi se par foarte interesante.As dori sa va spun povestea mea poate imi da-ti o mina de ajutor,sunt putin speriata si nu stiu ce sa fac.Cu 3 luni in urma am cunoscut o persoana din Pakistan cu un comportament ireprosabil nu am cuvinte perfect in toate,in viata mea nu am cunoscut un barbat asa es(la masa imi pune apa in pahar ,gateste pentru mine si multe altele…).Eu locuiesc in Italia el in Norvegia are permis de sedere italian.Mi-a cerut sa ma transfer cu el in Norvegia si apoi sa ne casatorim.Am omis sa va spun ca sunt mai mare ca el cu 19 ani (nu demonstrez virsta care o am) divortata cu un baiat.Cum se vede nu-l deranjeaza nimic din toate astea,ma incurajeaza in tot.Oare poate un baiat de 30 de ani sa se indragosteasca de o femeie de 49 ani fara nici un interes la mijloc?(ex cetatenia romana)prin felul lui de a se comporta ma facut sa ma indragostesc de el ,de 15 ani sunt singura pentru mine barbati erau un capitol inchis pentru intotdeauna pina acum 3 luni. A anuntat familia ca intentioneaza sa se casatoreasca cu o ramanca, nu le-a spus adevarata mea virsta (mi-a spus tu demonstrezi 35 asa ca nu te preocupa)nu vreau probleme cu famiglia lui.Isi face planuri de viitor cu mine iar eu in sufletul meu nu stiu ce sa fac.Va multumesc din suflet si poate imi dati un sfat.O zi buna!!!

    1. Nu stiu ce sfat as putea sa va dau, este esential sa ii cunoasteti foarte bine cultura si sa petreceti timp cu familia sa, restul depinde de dvs. si viitorul sot. Varsta nu este intotdeauna un impediment si daca el accepta inca de la inceput diferenta aceasta e ok, avand in vedere ca orientalii in general gandesc diferit fata de cei din Occident. Numai bine va doresc si mult succes!

  11. myky.kymy

    Viitorul meu soț este arab,sunt foarte mandra de el,nu mis promis calatorii exotice,kile de aur …sau mai stiu eu ce…mia spus despre cultura si religia lui,despre casatorie si ce presupune aceasta…am avut parte de esecuri si experiențe neplacute cu barbați romani…si daca ar fi sa aleg intre arab si european…aleg arab…stiu sa respecte o femeie…

  12. Claudia

    Buna ziua!
    Am o relatie cu un tanar egiptean, relatie care decurge frumos, cu bune si cu rele, in armonie deplina. La inceputul relatiei noastre el mi-a spus ca nu este important sa il iubesc, important este sa il respect, pentru ca mai intai de toate este respectul si daca acesta exista vine si iubirea, mi-a explicat ca la ei relatiile de casatorie nu se incheie toate ca urmare a iubirii nemasurate dintre parteneri ci ca urmare a respectului si intelegerii(exista intr-adevar relatii de casatorie in care parintii aleg pentru fetele lor un baiat care sa corespunda cu cerintele, un baiat care in primul rand sa le respecte fata si sa o pretuiasca). La inceput ma uitam la el, il ascultam si nu stiam ce sa cred, apoi in timp s-a dovedit a avea dreptate, mi-a demonstrat ca respectul este primordial. De ce bat moneda pe treaba asta cu respectul? am fost casatorita timp de 16 ani cu un roman, pe care l-am iubit din prima clipa, a fost dragoste la prima vedere, dar din pacate se pare ca iubirea mea pentru el nu a insemnat nimic, cu timpul si-a pierdut interesul, nu sunt sigura nici acum dupa divort daca m-a iubit cu adevarat, cert este ca respectul nu a existat decat din partea mea. Jignirile publice, persiflarea si sfidarea in cele mai grosolane moduri facute la adresa mea in public, m-au adus la starea de exasperare. Am inceput sa sufar din ce in ce mai tare, ce sa mai spun ca nici nu aveam un an de la casatorie si am primit primul „dar” prima bataie, asta asa ca sa inteleg cine e seful si ca s-ar fi parut ca nu sunt suficient de supusa. Era mai rau decat povestesc „domnitele” tradate in dragoste de „seicii arabi”. Nu aveam voie sa fac nicio miscare fara sa stie el, nu aveam voie sa cumpar nimic fara sa ii raportez. Toate astea timp de 16 ani, timp in care am facut si un copil, o fetita care anul acesta implineste 17 ani.
    In clipa in care m-am despartit de el am avut senzatia ca m-am trezit dintr-o coma profunda si ca nu mai vazusem lumina zilei de foarte multi ani. Dupa un timp oarecare l-am cunoscut pe el, cetateanul egiptean, tanar, dragut, respectuos, sincer si direct.
    Ne-am cunoscut intr-o seara de octombrie intr-un restaurant, era amicul unor prieteni cu care iesisem in seara aceea, mi-a cerut id de facebook, am zis ca ce se poate intampla mai rau, nimic, I-am dat-o, fara sa ma gandesc ca ma va cauta vreodata, in seara aceea am stat foarte putin de vorba, apoi dupa vreo 4 zile, primesc un mesaj pe fb, ma invita la o cafea, am acceptat, am iesit, am vorbit, I-am spus ca am un copil, mi-a povestit despre viata lui si cum a ajuns el in Romania, a fost casatorit cu o romanca, care l-a dezamagit, nimic din ce facea el ei nu ii convenea, nu ii placea, I-a „tocat” banii, s-a folosit de relatiile lui cu lumea araba si a plecat in Anglia fara sa se uite in urma, l-a chemat in instanta pentru divort de trei ori, a treia oara a fost cu noroc :). Barbatul acesta este pentru mine exemplul clar ca nu toti arabii sunt la fel, ca nu toti barbatii sunt la fel, indiferent de religie sau nationalitate. Diferenta de varsta dintre noi este de 8 ani, insa acest lucru nu ne-a deranjat pe niciunul dintre noi. A acceptat faptul ca am un copil, mare, cu multe ifose si nevoi, ca orice adolescent de 16-17 ani. Are rabdare, este intelegator, respectuos, afectuos si plin de umor. Iata, inca un exemplu de barbat de origine araba, cu o educatie frumoasa, cu un caracter frumos si deosebit si cu o personalitate puternica, un barbat caruia nu ii este teama sa isi asume responsabilitati, caruia nu ii este rusine ca s-a incurcat cu o femeie cu copil, un barbat pentru care notiunea de familie este atat de bine definite si implementata incat abia acum am simtit ce inseamna cu adevarat sa ai o familie, sa stii sa o pretuiesti si sa ii respecti pe cei care iti sunt alaturi.
    Cam atat am avut de spus, intentionam sa ne si casatorim, dar deocamdata nu ne grabim pentru ca se pare ca amandoi ne-am fript destul de tare si in plus mai sunt si multe alte formalitati de indeplinit care necesita timp si bani, pentru ca am uitat sa va spun nu am cunoscut cel mai mare seic arab si asta nu este o problema pentru mine.
    Concluzia este ca in viata ce ti-e scris in frunte ti-e pus si ca nu te poti opune destinului si ca oricat si-ar dori
    „domnitele” rasuflate si ofticate ca nu au intalnit tocmai printii arabi pe care ii visau sa inceteze sa mai caute, ei vin la momentul potrivit daca este scris sa vina.
    Va pup si va doresc sa aveti parte de sarbatori cu bine, liniste si pace si multa lumina!

  13. jade

    Ma bucur sa citesc de bine despre barbatii arabi.Marturisesc ca exista in viata mea un barbat arab minunat desi ne-am intalnit prea tarziu,avem 49 de ani amandoi :(.Ce pot sa va confirm este ca ,DA un arab poate fi un barbat minunat atunci cand exista iubire adevarata si respect.Si da,Dumnezeu hotareste totul in viata noastra chiar daca noi poate uneori dorim altceva…

  14. valy

    buna… sincer ma bucura sa vad acest subiect si atatea adevaruri spuse…. nu este padure fara uscaturi.. si cate femeie nu au suferit cu sot roman pentru uni poate de ne imaginat… eu am trecut prin asa ceva… am ajuns de nu mai puteam sa vorbesc ca tremuram … si multe.. si am cunoscut pe sotul meu in urma cu 2 ani jumate cu care am pastrat o relatuie la distanta pana in noiembre anul trecut cand neam casatorit.. lam viztat de 2 ori inainte dar asa au fost imprejurarile.. vreau sa va spun ca este un om foarte normal cu bun simt cu respect ce imi ofera iubirea de care aveam nevoie… si familia lui mau primit ca pe copilul lor nu ca pe o nora si cu atat mai mult o straina din alta cultura si alta religie si tot diferit.. am tarit acolo cu ei mam bucurat de dragostea si de respectul lor…. acum am venit in romania sa ii fac invitatie sa vina si el ca eu am muncit in germania si am vrea sa mai megem acolo cativa ani.. dar daca este cazul nu mie frica sa merg si sa traiesc acolo cu el,,, am toata increderea in el si toata familia stiu ca nu miar face vreun rau… si sincer imi pare rau pentru cine a avut dezamagiri dar sa nu uitam ca poate fiecare a contribuit si sa ajuns acolo… si in toata lumea sunt atatea si atatea cazuri de abuzuri omoruri si asa cum ati mentionat in articol… toate cele bune va doresc la toti din grup. si ce sa zic in primul rand sa fim constienti ca si daca schimbi satul la tine in tara te acomodezi obiceiurilor de acolo… si sa nu jignim religiile fiecare sa creada e important…

  15. valy

    si eu ma bucur ca ati deschis acest subiect si ati spus cum se zice lucrurilor pe nume…. pana nu conosteam pe sotul meu… niciodata nu mia placut sa fac difernete intre religii nationalitatisi culturi.. chiar din contra am fost incantata si bucuroasa ca am sansa sa cunosc si alte culturi… nu am specificat sotul meu este egiptean… eu am trecut printro experienta neplacuta in viata.. insa nu am avut copii si el a trecut la fel dar la el au rezultat 2 fetite foarte frumoase pe care le iubesc sincer sunt dulci… fosta lui sotie ia lasat la el copii insa cand a aflat ca se casatoreste cu mine ia luat copii,, nu ia vazut acum sunt 9 luni… ma doare sa il vad asa si mias dori macar sa poata se le vada… ia nu vrea sa il lase sunt prin judecata si o gramada de lucruri nu bune… acum ia ia zis ca il lasa sa le vada daca o lasa sa locuiasca in casa dupa ce vine el la mine si inchee si toate problemele din instanta.. dar cu contract facut ca nu o mai da afara din casa si ii plateste bani lunar la fetite… el nu prea a fost de acord de frica sa nu ma supar eu si sa aiba probleme cu mine dar eu am insisitat sa accepte sa aiba fetele tata.. sincer daca este el impacat si linistit atunci si atmosfera din familia noastra va fi la fel asa sper si cred… ca in momentul cand se gandeste zi si noapte ce vor face fetele lui si si… nu cred ca va fi armonie prea buna nici in familia noastra o sa fie tot timpul incordat si stresat,.. asa din cate stiu eu pentru femeie este cel mai greu in arabi sa nu fie cu tata sau macar controlate cat posibil… daca nu, nu au nici un respect in comunitate… in rest cum am spus ma simt foarte iubita si respectata. atat de el cat si toata familia lui, nu face nimic fara sa ne intelegem impreuna ce este mai bine. cand am plecat in romania au ramas toti plangand si eu am plans…. acum un singur lucru nu stiu daca am facut bine acceptand ca fosta sotie sa vina in casa… sper doar sa fie asa cum imi doresc eu … A da asa ca nu am vazut doar bau bau acolo dar sunt si asa chiar sotul meu mia povestit de cateva familii cunoscute care sotul o trateaza pe sotie ca pe ultimul om si alta familie cu 2 sotii si vroia pe a 3… si… doar ca familia lui si toti din cate am vazut au o gandire foarte deschisa si libertina in limita posibilitatilor impuse de societatea in care traiesc… eu multumesc la dumnezau ca am avut noroc … si doresc la toata lumea.. si daca tratam cu iubire si respect sunt sigura ca si primim la fel… toate cele bune va doresc si sper sa ne mai auzim.. daca este cineva din egipt si doreste sa imi scrie sa pastram legatura si….mas bucura..
    cu speranta ca nu vam plictisit cu povestea mea … ma retrag si va doresc o seara frumoasa.. DOAMNE AJUTA

  16. Anamaria

    Buna! !Sunt Anamaria am 26 de ani si de 2 ani de zile sunt ce mai fericita femeie am cunoscut un barbat minunat un arab.De cand il cunosc pe el am inceput sa cunosc si rasa romaneasca care ma facut sa sufar enorm incercand sa imi dea sfaturi si judecand un om care nu il cunosc doar pentu simplu fapt ca e musulman.Practic nimeni nu este de acord cu relatia noastra nici familia mea si nici à lui.Nu inteleg de ce tota lumea este contra noastra.

  17. maria

    Nici eu nu stiu daca sa ma bucur s-au nu…intamplator,am cunoscut un baiat arab…avem 19 ani amandoi si din prima clipa ne-am inteles…avem atat de multe in comun…ii plac si imi place si religia lui..mi-a zis ca nu ar putea sa avem o relatie serioasa daca eu nu sunt din religia lui,dar nici nu vrea sa ma influenteze..daca aleg aceasta religie,trebuie sa citesc despre ea,si daca ma indragostesc de Allah si de religie,atunci o sa ma indragostesc si de el..Imi place enorm religia pentru ca promoveaza „sufletul curat”,imi place decenta,respectul,ca ei tind sa fie mult mai credinciosi decat noi…de cand vorbesc cu el,am renuntat sa mai merg la piscina,sa port haine ce nu sunt decente sau sa consum cel putin o bere…mi se pare ca nu este corect..fara sa imi impuna el..doar ca am citit…Insa,ai mei or sa fie tare suparati,nici nu stiu cum sa le zic…

  18. Alina

    Buna seara.ma bucur ca am descoperit acest site.sunt româncă,iubitul meu este musulman,din Algeria.vrem sa ne căsătorim.o sa o facem într-o moschee,in Londra.noi locuim aici.el este in anglia de 13 ani.poate cineva sa ma ajute,sa imi ofere informaţii,ce presupune această căsătorie pentru mine?el mi-a spus ca nu e nevoie sa ma convertesc sau sa port valuri.este adevărat?este posibil sa rămân ortodoxă?evident,o sa am anumite restricţii.M-a anunţat deja cu privire la ele:nu am voie sa port fuste scurte ,costum de baie si pantaloni scurţi.,singurele „lucruri interzise”.am discutat cu el si nu m-ar deranja sa renunţ la carnea de porc si la alcool,nu prea le consum de felul meu.aş dori doar sa stiu ce aduce această căsătorie dintre noi?ce obligaţii,datorii si drepturi aş avea eu si el?aş fii veşnic recunoscătoare daca cineva ma poate ajuta.
    Vă multumesc si o sa păstrăm legătura,daca sunteţi de acord.
    O seara plăcută.

    1. casatoria in Moskee dureaza cca jumate de ora,sa te poti casatori in moskee trebuie sa fii musulmanca,inainte de a va declara imamul casatoriti,trebuie sa depui juramantul catre ALLAH si Profetul MOHAMED,trebuie sa intri in moskee curata,neatinsa de el si acoperita pe cap,pana la incheieturile mainilor si pana la glezne(nu doar cu pantaloni),in cinstea voastra se va face o masa in incinta moskeii ptr intampinarea voastra si a martorilor.
      succes!

      1. Buna si bine ai venit. Nu-mi place insa ca nu esti atenta la termeni: nu e moskee ci moschee, nu se spune musulmanca ci musulmana si masa se face acasa. Eu nu stiu exact unde te-ai casatorit si cum s-a intamplat, iti spun care sunt procedurile in tarile arabe musulmane. Numai bine si mult succes in continuare!

  19. Buna ma numesc Dana si asi vrea sa va scriu in mare povestea mea cu un iubit arab apoi a devenit sot deci sa incep cu inceputul…In 2007 am intalnit un baiat din egipt eu lucram acolo la un hotel unde era si el dint-o data ma trezes cu el in tata mea si imi spuneTE IUBESC si eu am ramas blocata cum sa ma iubeasca un om asa fara sa ma cunoasca in fine asta este ok toate bune si frumoase la inceput de relatie eu nu stiam ca este musulman dar apoi mia zis mia povestit in mare eu apoi am plecat din egipt din motive de sanatate dar m-am intors inapoi inainte sa plec el mia data adresa numarul de telefon maile …. dupa cateva saptamani am revenit in egipt si miam vazut de lucru la acelasi hotel si el la fel tot acolo ok am luat impreuna o chirie si el a venit la mine ca vrea sa se casatoreasca cu mine a zis ca deja a vb cu cineva si intro seara ma ia si mergem intr-o cladire normal era si un prieten de a lui vezi doamne martor deci casatoria noastra a fost facuta la un avocet ma aburit de cap ok dupa aia am plecat la bunica mea eu sunt din Brasov si eu eram indragostita Lulea de acest om el mia facut bilet de avion sa merg in egipt la parinti lui eu am plecat si am ajuns in egipt el ma astepta cu mama lui si fratele toate bune si frumoase ca la inceput am ramas gravida parinti erau asa de bucurosi normal si noi dar dupa un timp el a plecat sa studieze in America ok eu am ramas cu baiatul si parinti lui dupa un an de zile el sa intors si mia zis ca trebuie sa se intoarca ca a gasit de munca si ca merge sa lucreze pentru noi am zis ok el cand a venit acasa dupa un an mia dat leptopul lui si mia zis stai pe leptop uitele la ce vrei ok el din greseala cred sau din adins a lasat yahoo maile deschis si mia sarit in ochii un mesaj scris in engleza I MISS YOU I LOVE ETC deci eu am ramas pur si simplu blocata am inceput sa plang si el vine si imi zice ce sa intamplat sunt aici ce ai zimi de ce plangi si eu I-am zis si I-am aratat mesajul si el imi spune stai linistita este o colega de clasa din America vai de mine si un coleg o colega spune I love you miss you asa ceva ester imposibil pai tu ai sotie si copil acasa si tu imi spui mie ca e colega de clasa vai de viata noastra …….Ok el dupa chestia asta a luat Pc si a schimbat imediat numarul secret deci ceva este correct din moment ce a schimbat ok dupa 3 luni pleaca imispune ca ma iubeste ca eu sunt viata lui vai de mine ce mincinos dupa cateva luni poate si un an a zis ca vrea sa ne ia in America dar dupa cateva luni suna acasa si zice lui mama lui cael nu ma ma mai vrea ca nu ma mai iubeste etc si mama lui zice gandestete la copil deci eu am fost nimic pentru el ce suflet amar am daca ma credeti si intt-un final mergem si noi in America baiatul avea 2ani jumate imi am intesc acum are 6 ani ok ajungem aici in MAI 2012 si el bucuros vai de mine dar eu cand am venit in America am gasit lcruri de femeie sin geanta lui cu harti un smok de par de la ea pastrat intr-o pungulita si multe altele si el imi spunea ca nu a stat cu ea si ca el ma are pe mine dar cea care a astat cu el tot il suna si tot ii trimitea mesaje vai de mine si de mine ok eu am iertata ca am zis ma e sotul me ma iubeste asta este dar el tot nervos si agitat tot il vedeam si il intrebat ce este te vad nervos agitat de ce si el tot o tinea ca nimic si dupa cateva luni am aflat ca sunt gravida deci am avut un al baietel chiar de ziua mea pe 18 aprilie ok fericiti si asa mai departe dar el acum e foarte scchimbat nu stiu ce are nu vorbeste imi zice ca sunt nebuna ca sunt afara din familia lui ca am mintea mica acum o saptamana a spart TV DECI ai doi copii nevasat vi acasa nervos strestat ok am inteles lucreszi stress dar nu trebuie sa descarci stressful si nervi pe famile zic eu parerea me eu zic ca cel mai frumos sa comunicam sa discutam ce este sa uite pentru ca de acea suntem sa dicutam dar el dintrodeauna a evitat si acum avem 2saptamani nu vorbeste nu ma suna macar sa intrebe de copii nimic absolut tacut si televizor la spart dar asta nu este frummos pentru ca cel ic se uita la desene si bine cel mare se juca si el cu telefonul lui poate sa puna orice video si a pus un video foarte iesit din comun mai ales ca era cel mare si intelege tot acum deci videoul continea vorbe porcoase copii care vb foarte urat si porcos si artat degetul din mijloc dar eu zic ca asa ceva nu se pune cat sunt copii de fata scuzatima eu zic ca am dreptate si eu am luat telecomanda si am schimba si am zis baiatul cel mare intelege dar el tot continua sa puna eu schimbam si dintr-o data sa sculat din pat si a luat o jucarie de al copiilor si a aruncat in TV deci asta este esit din comun eu dintodeauna am fost doamna si sunt respect si toata dragostea me dar mie imi pare rau de tot ceea ce se intampla si sa intamplat si mia mai zis ca daca vreau sa plec pot pleca dar copii nu deci va dati seama ce sot a ok dintodeauna am apreiat tot ceea ce a facut dar pe mine ma deranjat mult minciunile lui incredere nu voi mai avea niciodata cu toate ca sunt ranita dar dumnezeu are grija de fircare in parte Va multumesc poate aveti vreoun sfat c sa fac MULTUMESC NUMAI BINE VA DORESC CU RESPECT DANA STEFY ….. AASTEPT UN RASPUNS .

  20. Draga dna Dana, v-am citit cu interes povestea si m-a intristat suferinta dvs. Sfatul meu este sa lasati acest om pentru ca evident nu va iubeste, dar nu numai asta, e vorba de cei doi copii pe care-i traumatizeaza cu iesirile lui nervoase. Separati-va civilizat si faceti in asa fel incat copiii sa nu sufere si sa va aiba pe amandoi aproape. O seara linistita si numai bine va doresc!

  21. elena

    Buna ziua! Am cunoscut un barbat egiptean de aceeasi varsta cu mine acum 3 ani pe un site de socializare.Am inceput sa vorbim mai des pe messenger apoi la telefon.Dupa aprox. 1 \an a venit in Romania si ne-am vazut doar de 2 ori pe ascuns.Familia mea nu este de acord, mama nu ar intelege niciodata …..iar eu in tot acest timp am fost pusa de aleg intre el si viata mea. el nu intelege ca am serviciu aici , trebuie sa mi ingrijesc mama pt ca doar pe mine ma are si vrea ca eu sa merg in Egipt.Dupa 3 ani ne am despartit din pacata pt ca el nu pot sa accept gandirea lui in totalitate…am crezut ca va intele pana la urma..i am cerut sa fie mai maleabil si relaxat dar mi a pus f multe limite in tot: in vestimentatie, nu pot socializa cu nici un barbat, fara barbati in lista de prieeteni gen fb sau messewnger , in telefon..cu toate ca eu nu i am cerut lui sa faca la fel, eu inteleg asta ca un fel de control mi se pare ca vrea sa ma schimbe sa ma puna in cusca….plus ca ceea ce a facut sa doreasca sa aiba o relatie cu mine a fost virginitatea! Nu a contat gandirea mea sau sufletul meu..a contat virginitatea! Iar eu am spus …stop pt ca atitudinea lui mi-a dat motive sa cred ca nu avut sentimente reale pt mine ca sa treaca peste principiile lui sau macar sa priveasca si din punctul meu de vedere.Am dorit sa impartasesc din experienta mea…poate ca nu sunt nici rai nici buni..dar sunt f posesivi si inflexibili cu siguranta!

  22. elena

    Multumesc mult ca ati postat povestea mea! Probabil ca acesti 3 ani nu o sa i pot uita niciodata ….am simtit totul altfel decat in alte relatii…numai ca nu am putut sa inteleg cultura lui, gandirea lui…iar el nu a putut sa o inteleaga pe a mea…as fi vrut tare mult sa vorbesc cu cineva care imi poate explica anumite lucruri..am citit cate ceva despre islam …dar nu pot sa inteleg unele lucruri.O seara frumoasa!

  23. Andreea

    In sfarsit un articol obiectiv. Chiar ma saturasem de gospodine care vorbesc din telenovele. Intr-adevar sunt multe cazuri nefericite dar asta din cauza educatiei precare…ale nostre se casatoresc cu barbati despre care nu stiu nimic, doar pentru ca sunt arabi sau musulmani ele cred ca au nimerit vreun jackpot nicidecum un criminal in serie. La fel si barbatii care cer in casatorie o femeie dupa o luna de discutii pe net, ar cam trebui sa ridice niste semnale de alarma. Eu si prietenul meu turc ne-am logodit dupa aproape 4 ani de relatie, timp in care ne-am cunoscut bine familiile si prietenii, ne-am pus la punct partea financiara, relatia a evoluat, am crescut amandoi si am devenit mai buni, am depasit certurile prostesti, sentimentele devenind mereu mai puternice. Niciodata nu s-a pus problema religiei, amandoi suntem constienti ca e vorba doar de geografie si de faptul ca nu ne-a intrebat nimeni cand eram mici daca vrem sa fim indoctrinati. Peste cateva luni ma voi casatori cu iubirea vietii mele, cu prietenul meu cel mai bun, sunt constienta cat de norocoasa sunt ca am gasit un astfel de barbat si ma bucur ca suntem pregatiti si avem toate armele acum sa infruntam viata impreuna

      1. Andreea

        Bine te-am gasit Mihaela, citesc cu placere blogul tau si ma bucur ca putem vorbi. Noi locuim in Maroc de cativa ani, planul era ca de la anul sa ne mutam in Istanbul definitiv dar acum au mai intrat niste variante in calcul: India sau Oman 🙂 Viitorul sot a primit niste oferte de lucru in Mumbai si Muscat dar inca nu ne-am decis. Poate gasim cateva sfaturi pe aici 🙂

      2. Bine ai venit, Andreea. Ma bucur sa stiu ca iti place blogul si astept cu interes si viitoarele tale pareri aici. In privinta ofertelor de munca, in opinia mea, Omanul ar trebui luat in calcul, asta pentru ca desi nu am fost in Oman, sunt familiarizata cu stilul arab din Golf, cu India mai putin. Mult succes!

  24. Ema

    Draga Mihaela, iti scriam pe 1 ianuarie ca anul acesta sper sa ma intalnesc cu omul cu care vorbesc de ceva vreme pe internet, un turc care locuieste tocmai in Australia. Ei bine, iata ca dupa un an si 8 luni de cand am inceput sa vorbim, am reusit sa ne intalnim si in realitate. Au fost zile minunate,iar noi parca ne cunosteam deja de o viata. Pentru mine, pot sa spun ca nu a fost nimic nou, nimic care sa nu corespunda parerii formata in aproape doi ani ,acelasi om placut , vesel, bine dispus, calm, educat, extrem de atent la nevoile mele, foarte intelegator. Ce m-a surprins totusi, poate sentimentele de liniste deplina, securitate, protectie, pe care le-am trait doar impreuna cu el. Niciodata nu am crezut ca voi simti asta cu cineva, atat de repede. Eu nu stiu cum va evolua aceasta relatie, incerc sa fiu realista si sa nu am asteptari foarte mari.Suntem doi oameni maturi, fiecare dintre noi avand viata si cariera cladite in parti diferite de lume, eu in Romania, el in Australia.Dar stiu cu siguranta ca nu regret nici o secunda faptul ca l-am cunoscut, iar timpul va decide ce este mai bine pentru noi. Nimic nu este intamplator.Eu cred cu tarie in Dumnezeu si daca El a permis sa vorbim atata timp si sa ne intalnim dupa nenumarate incercari, atunci totul se intampla cu un scop. Poate nu vom ramane impreuna, dar in acest moment al vietii mele, eu cred ca este barbatul de care eu am nevoie. Imi face placere sa-ti impartasesc gandurile mele si promit sa te tin la curent cu noutatile din viata mea.

    1. Draga Ema in primul rand ma bucur ca ai revenit si ca ai petrecut clipe frumoase in vacanta. Iti doresc numai bine si pe viitor sa fii departe de dezamagiri, sperantele sa ti se implineasca si sa revii ori de cate ori se poate aici, pe blog, cu gandurile tale. O seara frumoasa in continuare! 🙂

  25. Ema

    Multumesc mult pentru incurajari si cuvintele frumoase, spuse din suflet! Sper sa nu te superi daca pe viitor voi apela la experienta si sfaturile tale. In societatea in care traim, plina de prejudecati, nimeni nu este de acord si nu te incurajeaza intr-o asemenea relatie. Toti te judeca in necunostinta de cauza, totul este pacat din perspectiva morala si religioasa.Nimeni nu se gandeste ca de fapt toti suntem creatia lui Dumnezeu, ca sentimentele de dragoste, de respect, de protectie, care se nasc intre o femeie si un barbat sunt aceleasi, indiferent de nationalitatea si religia celor doi. Numai bine!

  26. Interesant blogul tău prin prisma informaţiilor, ca şi cultură generală.
    În rest…sincer, vă compătimesc atunci când afirmaţi că (virgulă) căsătoria cu un musulman poate fi fericită. Frate cu dracul nu te faci, fata mea! Nici chiar ca să treci puntea.

    1. Ma bucur ca blogul meu iti ofera ceva cultura generala, poate asa vei realiza ca nu esti mama mea si nici eu fata ta. Regret sa te dezamagesc, casatorii fericite cu musulmani sunt si pot da clasa multor non-musulmani la capitolul open mind. Observ ca ai la gravatar, curios, o imagine cu hijab/val. Sper ca nu esti din categoria celor care s-au „ars” si au luat tepe de la arabi, realizand ca nu pot trece „puntea” si de aici pornirea ta impotriva unei lumi pe care tind sa cred ca n-o cunosti decat de la TV. Astept oricand parerile tale, dar daca nu-ti corectezi limbajul incheiem aici discutiile. In rest, toate cele bune.

  27. Până una alta, nu am jignit pe nimeni cu nimic ca să-mi „corectez” limbajul sau, mai rău, să mi-l corecteze alţii…
    Avatarul l-am luat pentru simplul motiv că fata este superbă, nu are legătură cu speţa.
    În ce priveşte presupusele „arsuri”, Dumnezeu mi-a luminat minta (apropos!) şi n-am făcut vreun pas greşit, fii liniştită! 😀 N-aş face asta în veci! 😀

    1. Daca tu ai senzatia ca alegand un om care pupa icoane si moaste este garantia unui sot perfect, iar unul de alta religie, doar pt ca s-a nascut in alt loc cu alta credinta, e o alegere proasta, e clar ca nu putem discuta mai departe pe aceasta tema. Stim bine cati buni „crestini” si-au trimis pe lumea cealalta consoartele, cand au baut un paharel in plus. Ele au avut mintea „luminata” cand au luat asa podoabe? Vorbesti cu o romanca draga mea, care stie bine ca din pacate, pe langa cei buni, avem si asa exemplare, multe…prea multe. Stirile ne-o confirma. Evident insa ca despre asta nu ne place sa vorbim, e mult mai usor sa ne uitam in curtile altora si sa judecam. Doar noi, romanii, ne pricepem la critica, stim de toate, suntem fara pata. Eu zic ca la acest punct mai bine ramanem in patratica noastra, acolo, in spatiul ala limitat pe care ni-l impun altii, sau pe care, din comoditate nu vrem sa-l deschidem, in rest, putem discuta cultural, despre orice. O seara buna!

  28. buna seara fetelor,ma bag si eu in seama ca musca-n lapte cu povestea mea: de cca 7 ani sunt stabilita in Belgia,venita aici sa scap de gura lumii si de o a 2 a umbra amea,si anume domnul X,fostul meu sot de care m-am despartit la 1 SAPTAMANA de la nunta.o experienta care ma facut sa jur ca nu mi-oi mai lua in veci barbat roman.am ajuns aici,singura printre straini,fara nici macar un loc unde sa pun capul jos,sa nu mai zic de un colt de paine si o cana de apa.dupa cca o luna am cunoscut un marocan,de o seama cu mine,ne-am placut,ne-am iubit nebuneste vreo 6 luni,pana cand au intervenit neamurile lui(unchi,matusi,parintii lui nu erau aici),si am decis sa il las liber si am pus punct relatiei,apoi timp de un an am sost eu cu altcineva si el la fel dar in acest timp am ramas prieteni,ne gaseam,vorbeam orice secret cu el,prinsesem enorm de multa incredere unul in celalalt si dupa un an,am decis sa ne impacam,eu am renuntat la ce aveam si el la fel.am inchiriat un ap impreuna si am inceput sa ne cladim o viata.asta se intampla prin 2011,in 2012 au venit ai lui in concediu la noi,au stat o luna,au plecat,eu m-am convertit la ISLAM,ne-am casatorit in Moskee si apoi surpriza:am ramas gravida.in 2013 am nascut o fetita ptr care facem tot posibilul sa cresca frumos si cunoscand ambele origini.ptr ea trecem peste orice:diferentele de mentalitate(ptr ca sunt),diferentele de cultura(ptr ca sunt ff mari diferente),diferenta de educatie(ei sunt educati cu totul altfel decat noi) si uite ca razbatem orice impreuna.nu va zic ce scandal am avut cu ai mei ptr ca mam convertit,inca nu am ajuns in punctul in care sa simt nevoia sa ma acopar,nu port haine largi,nu port voaluri/batice/saluri,inca nu am inceput sa ma rog,sunt exact aceeasi persoana care am fost.nu ma indoctrineaza sau forteaza nimeni sa fac ceea ce eu nu simt necesar,merg la plaja si nu infofolita cum ar crede unele ci in costum de baie(in Maroc,Belgia sau Romania)nu am restrictii la nimic.eu cred ca sunt si barbati care vor sa domine,si un arab e ffff greu de modelat,de stapanit,poate ca ar fi mai usor sa schimbi cursul apei decat caracterul unui arab,dar se poate,nu 100 la 100 dar cu ff multa rabdare si terie de caracter,poti face dintr-un arab,un sot devotat si un tata exemplar.Sunt de parere ca „duduile”astea ce si-o iau in freza de la iubitii lor arabi cu care sunt de 1 luna si nu mai stiu pe unde scoate camasa sunt nemultumite de veniturile arabilor intalniti,nu se pot controla sau abtine de la vb aruncate la mofturi refuzate, cauta motive sa faca pe victimele.Pai cine va pune sa stati daca nu va place?? Sunt multe femei care au gasit ceea ce cautau intrun arab(nu conteaza de unde),poate unele libertatea,altele dominatia,altele respectul si lista poate continua.Sfatul meu : va place? atunci stati! nu va place?? strigati:NEXT!! Va pup si aveti grija de voi!!

  29. Buna ziua, imi face placere sa citesc acest aticol, dar si comentariile de mai sus. Ma bucur ca v-am gasit! Am o relatie de un an cu un algerian pe care l-am cunoscut in Bucuresti, el fiind aici intr-o vacanta. Diferenta de varsta dintre noi este de 8 ani, dar nu o simtim. A locuit in Franta, iar acum in Dubai si ne vedem in fiecare luna. Suntem foarte apropiati si ne iubim mult, dar familia mea nu este foarte multumita de alegerea mea, desi nu il cunosc insa, la fel si prietenii ma descurajeaza. Momentan tin ramadanul, pentru ca este alegerea mea si pentru ca vreau sa ii cunosc toate traditiile si obiceiurile inainte de a face marele pas. El nu imi impune nimic, este un om deosebit, imi spune ce e bine si ce e rau si ma lasa sa aleg, imi povesteste despre religia lui si asa am inceput sa citesc si coranul care chiar ma atrage. Dar are si partile lui rele, uneori am impresia ca parerea mea nu este importanta pentru el in diferite situatii. MI-a spus ca daca ne mutam impreuna nu poate sa stea asa fara casatorie, dar eu nu ma simt pregatita si nici nu vreau sa ma grabesc. Doresc sa ne cladim o familie, sa muncim impreuna pentru ca el nu e genul care sa ma tina in casa si pentru ca imi vad viitorul langa el, dar cum sa ii explic ca as mai dori 1 an, 2 pana la asta…
    Va multumesc si va doresc o zi minunata, ma bucur ca mai exista oameni care pot intelege ca o relatie intre o romanca/europeanca si un musulman nu e un capat de lume! Numai bine!

  30. Valentina

    Am citit articolul si chiar am rămas un pic surprinsă oameni rai sunt peste tot nu trebuie sa ii judecam noi după religie . Eu sunt de 2 ani cu un Algerian si pot sa spun ca multumesc lui Dumnezeu ma simt femeie iubita respectata ceia ce cred ca toate femeile își doresc , si eu cred ca dacă exista respect si iubire toate merg bine peste tot e lume rea nu doar la musulmani .

  31. Teddy

    Am si eu un iubit marocan care e musulman. La inceput l-am luat din scurt pentru ca inainte avusesem un soi de relatie cu un roman care doamne fereste, a fost cel mai ingrozitor om pe care l-am avut aproape. Unii se intreaba de ce i-am dat voie sa imi vorbeasca asa de mult timp desi stiam ca ii un om groaznic, dar chiar am fost curioasa cat de departe poate un om sa mearga. Mi-am asumat tot pana la final. Am pus capat atunci cand am vazut cat de josnic poate fi si gata! Revenind la iubitul meu… pot spune cu mana pe inima ca in viata mea nu am intalnit pe cineva asa ca el. Desi e cu 3 ani mai mic decat mine, am trecut peste chestia asta. Uneori se simte diferenta putin dar nu sunt lucruri care sa zici ca pot distruge o relatie. Eu le tratez cu amuzament pentru ca stiu ca sunt lucruri trecatoare. El studiaza deja medicina aici, eu ma pregatesc de medicina. Fiind dintr-o familie in care mama a condus, l-am luat din start cu o groaza de chestii pentru ca am vrut sa vad daca se poate o relatie cu el sau nu. L-am intrebat unde vrea sa mearga dupa ce termina facultatea, despre hijab, niqab si burka, despre religia lui cate ceva etc. si ne-am inteles. Nici nu s-a pus problema sa port val sau sa merg in tara lui daca ne vom casatori. Cu sarbatorile crestine i-am spus ca ar trebui sa tinem craciunu si pastele pentru copii si a fost de acord. Pana si cadou de craciun ma lasa sa ii cumpar asa cum l-am lasat sa imi plateasca sucurile in oras [eu sunt mai feminista asa de felu’ meu]. Ma sustine foarte mult cu tot ce fac, eu il mai numesc „micul meu mesaj subliminal” ca imi repeta la nesfarsit cat sunt de desteapta si cu ajutorul lui am capatat foarte multa incredere in mine. Intr-adevar, cand spun unor oameni ca sunt cu un marocan, incep cu povesti vanatoresti, ca o sa ma bata, ca mai stiu eu ce… sa fiu sincera, nici nu il pot vedea facand asa ceva. Am fost si la el acasa de atatea ori, l-am cunoscut si pe colegul lui de apartament tot marocan, musulman, care la 12 noaptea face cheescake si friptura. Va dati seama e oameni „violenti”… Colegul lui are o pisica foarte simpatica. Iubitul meu se joaca mereu cu ea. Ii plac foarte mult animalele… si toate animalele il plac. Atunci cand animalele plac un om ii clar ca acela e un om bun. Avem foarte multe lucruri in comun, mai ales dubioseniile. Uneori ii suficient sa ma uit la el ca stiu ce gandeste, el la fel. Uneori nici nu trebuie sa fim unul langa celalalt. Daca sunt suparata, ma trezesc cu mesaj de la el in care ma intreaba daca sunt suparata, chestie care m-a frapat la inceput. Acum m-am obisnuit, am zis ca daca nu ma pot ascunde de el, atunci nici el nu se poate ascunde de mine… asa ca il fac sa vorbeasca si de lucrurile care il fac sa se simta ciudat. Oricum, noi doi suntem campioni la a ne face de ras, deci ii ok. Din ce am descris aici in mare despre caracterul lui, se poate aplica oricarui om din orice natie. Peste tot sunt oameni extraordinari si oameni mai putin extraordinari. Exista destui musulmani care intr-adevar, sunt cum descriu romanii nostri. Inclusiv iubitul meu mi-a spus ca sunt o gramada care vin aici, se distreaza cu o groaza de fete, le frang inimile, si la final pleaca inapoi in Maroc si se casatoresc cu o fata de acolo. Insa nu toti sunt la fel. Eu personal, am intalnit destui arabi astfel incat sa stiu care e ok si care nu. Mie sincer, nu mi s-a parut nicio diferenta intre cei care nu erau ok si romanii nostri care lasa de dorit. Singura diferenta ii ca arabii scot intr-adevar complimente pe banda rulanta dar cam atat. In rest, daca esti putin smechera iti dai seama foarte repede. Intuitia feminina nu minte niciodata, parerea mea. Oricand o femeie poate sa verifice. Stiu ele femeile mai bine cum se verifica un barbat fara ca el sa isi dea seama. Poate sa fie el crestin, musulman, budist whatever. Eu va dau dreptate cu articolul de mai sus, mai ales cu pitipoanca de romania. Cand ma mai plictisesc, chiar citesc ce scriu romancele maritate cu arabi [asa am dat si de blogul dumneacoastra]. Uneori ma amuz, alteori nu. Stiti de ce ma amuz? Pentru ca relatiile acelea toxice sunt exact la fel ca si relatiile toxice cu barbatii romani… doar ca atunci cand zici ca ai o relatie toxica cu un arab, deja ii de domeniu senzationalului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s