In Ramadanul neimbratisarilor…

Usor, lampi se aprind in Ramadanul neimbratisarilor. O saptamana mai e pana cand 93143900_2997725303655138_6614814389679685632_npostul musulman va-ncepe, cea mai importanta perioada din an in credinta a sute de milioane de oameni, intinsi pe trei continente. Egiptul, sufletul lumii arabe si gazda a civilizatiilor milenare, isi aprinde tacut, fanoos-urile colorate, pentru un Ramadan altfel. Un Ramadan pe care el, ca tara vibranta, nu-l cunoaste. Ramadanul izolarii, al distantei si neimbratisarilor. E un an altfel, pe care cei educati, cu posibilitati financiare si acces la informatie, il inteleg drept an al precautiei si respectarii oranduielii planetare de a sta in casa. Dar Ramadanul e luna in care mai mult ca niciodata, urmand indemnul lui Allah, credinciosii sunt obligati sa priveasca spre cei care se pierd marunti prin piete, spre cei simpli, spre cei saraci. „Statul acasa e pentru bogati”, s-aud voci prin Egipt. Si nu ca n-ar sti si ei ce se intampla, pietarii, ori lucratorii cu ziua. Si nu ca nu le-ar fi si lor frica de moarte. Ci pentru ca in inima de om simplu, licareste datoria de parinte, aceea de a aduce o bucata de paine pe masa, gurilor care asteapta. Va fi un Ramadan care va pune la incercare sufletele Pamantului. Dar mai ales un Ramadan unde luna din cer va straluci parca mai mult spre inimile asupritilor, in noptile fara de zambete la mese altadata aglomerate si generoase. In 2020 vor fi nopti insingurate pentru a rememora cum, in aceasta perioada, cu mii de ani in urma, un Profet din inima Arabiei primea un mesaj divin…

Ramadan la vreme de pandemie

Istoria islamica a fost greu incercata de-a lungul timpului. Au existat boli, razboaie, 473313e02e5fbd3201307945c89454b6schimbari politice, teste dificile pentru credinciosi, in calea lor de a-si duce la bun sfarsit indatoririle musulmane, precum pelerinaje la orasele sfinte Mecca si Medina. De aceea, obisnuiti cu provocarile, probabil ca nici anul 2020 cu atat de temutul Coronavirus nu va fi un obstacol in calea  respectarii lunii de Ramadan, atunci cand poate mai mult ca niciodata,  pentru musulmani, legatura spirituala dintre Creator si creatie devine mai stransa, prin post, iertare si rugaciune. Insa este adevarat ca pe fondul crizei pe care toti o parcurgem astazi, vor exista cateva schimbari in perioada care urmeaza cu privire la luna postului celor care imbratiseaza credinta islamica. Ce inseamna Ramadanul pentru societatea musulmana? In primul rand, pe langa incercarea oamenilor de a fi mai darnici, mai buni, mai apropiati de Dumnezeu prin rugaciune si citirea Coranului, cartea sfanta, in societatile Orientului Mijlociu precum si in alte colturi de lume locuite de musulmani, Ramadanul inseamna vizite la rude, prieteni, interactiune cu cei mai putin norocosi material, mese publice gratuite, (pe care am avut ocazia sa le vad in Egipt de-a lungul anilor, organizate de cei potenti financiar pentru modesti), ajutarea semenilor pe cat posibil, dar mai ales, rugat zilnic in moscheie. Aceste lucruri nu vor fi posibile anul acesta, pe fondul pandemiei de Coronavirus, si asta pentru evitarea raspandirii acestei boli atat de temute in lume. Asta inseamna ca musulmanii se vor ruga acasa, nu vor organiza Iftar cu prietenii si vor incerca sa puna pe primul loc sanatatea lor si a celor dragi. Va lipsi cumva acea atmosfera vibranta pentru care tari precum Egiptul, este renumit, dar lumea va purta credinta si iubirea in suflet. Va fi o perioada a meditatiei, despre valoarea vietii umane si puterea lui Dumnezeu asupra noastra, a pamantenilor, si probabil cu totii, indiferent de religie, ne vom regasi unii pe altii cu o lectie bine invatata, o data ce criza va lua sfarsit. Oriunde sunteti, dragi cititori, va doresc multa sanatate si sa fiti in siguranta, pentru voi insiva si pentru cei care conteaza in vietile voastre! Va astept ca intotdeauna aici, cu noi postari.

2020, the year of Hajj cancellation

Hajj is the most important spiritual journey for all Muslims. However, due Coronavirus global issues, this year the most awaited trip, according to Islamic religion, most probably will not be possible to be achieved for those who wanted to visit the holy cities of Makkah and Medina in 2020, as the Saudi authorities adviced the believers to put the trip on hold. But is not the first time when this happens, because according to https://lifeinsaudiarabia.net/ Hajj was suspended for aproximately 40 times during the last 1400 years, due political changes, territorial conflicts or plagues. 

Muslim pilgrims, during Hajj, surrending Al Ka’bah, in the city of Makkah, Saudi Arabia.

pilgrims-Muslim-Kabah-Mecca-Saudi-Arabia

 

 

 

 

 

 

 

 

Scrisoare din Bandar Abbas

06ff5b93acb27e550e395943aeb19a89„Sunt pescarul ratacit la marginea Golfului Persic si, intr-o zi de Vineri, am avut nesansa ca maica mea, flamanda si speriata, sa ma lase la porti de moscheie straina, cu credinciosi trecand in graba, muti si orbi la planset de copil, oameni cu pasi iuti, care sa-i poarte cat mai departe de cosul de trestie in care ma aflam. Ya Allah, de ce destinul meu a fost unul ca acesta si nu scris cu litere norocite, pentru ca valurile vietii sa ma poarte spre fericire? De acolo, de langa locul de rugaciune astupat de nisipuri, soarta mea parea ca s-a frant precum zborul de pescarus alb si tacut, pescarus uitat in pustiul albastru al marii. Sunt cautatorul de perle si ceva de ale gurii, in zile mai senine cu inimi blande si oameni frumosi, tot aici aflat, in sudicul oras iranian, Bandar Abbas. Bandar Abbas este unul dintre cele mai frumoase locuri pe care le-am vazut eu, Muhammad, in zilele care mi-a fost dat sa le traiesc. Si au fost destule, s’au fost amare… M-am nascut intr-un satuc de beduini din Emirate, dar ce le-a fost harazit parintilor mei si-a pus amprenta asupra vietii mele de mai tarziu. Mama, una dintre cele mai frumoase femei din Sharjah, era o araboaica a carei farmec devenise de legenda printre femeile tribului. Unele o invidiau, altele ii doreau o casatorie fericita cu cel dorit de ea. Asa am aflat de la una dintre putinele rude intalnite in Bandar Abbas, douazeci de ani mai tarziu, de la moartea ei. Insa tot ea, desi iubita de parinti, a facut o greseala de neiertat. Aceea de a se indragosti de un negustor de matasuri, venit din Persia in Emirate. In traditiile beduine, o casatorie intre o femeie araba si un strain nici nu ar fi putut fi adusa in discutie, daramite sa mai aiba loc? Si atunci, inevitabilul s-a produs. Mama a fost rapita de misteriosul ei persan, care a adus-o aici, in Bandar Abass, unde i-a oferit o casa frumoasa, langa Golful blajin si primitor, si unde iubirea lor s-a concretizat, iar aparitia mea le-a adus mare fericire amandurora. Pareau ca lucrurile se linistisera, dar cine cunoaste randuielile desertului, stie ca beduinii nu iarta acest gen de comportament din partea unei femei indragostite si neascultatoare! Peste familia ei rusinea domnea, iar barbatii din familie doreau dreptate. Au mers pe cai iscusite, intreband in stanga si-n dreapta, pe la souq-urile de perle si caftane, printre vanzatorii de covoare, daca stiu cumva de un tanar persan cu ochi verzi, din Bandar Abass, venit cu treburi prin locurile lor. Nu greu le-a fost sa ii gaseasca in cateva luni pe amandoi. Tatal meu si-a pierdut viata intr-o crima de onoare, iar mama, de frica unei alte razbunari sangeroase, m-a lasat la vreme de rugaciune, in fata unei moschei si de atunci nu a mai fost vazuta. Un unchi din partea neamurilor sale, bun la inima, si care o iubea de mica, stiind de grozaviile petrecute, a intrebat prin Bandar Abass de nepoata disparuta, si cum vecinii toti stiau de frumoasa araboaica rapita si pruncul abandonat, s-a hotarat sa vina intr-o buna zi, dupa douazeci de ani, sa-mi spuna cum m-am nascut si de ce soarta mi-a fost asa cruda. Si iata-ma azi, ucenic la taraba lui de mirodenii, unde castig atat cat sa-mi pot duce zilele amare, de fiecare data cand in minte imi vine mama si tatal necunoscut. Nu stiu daca Sharjah e un loc frumos, dar uneori, cand vantul bate mai vartos, de aici din Bandar Abass, ma intreb daca nu doar Allah e singurul care are drept de viata si de moarte peste noi, toti, arabi, persani, bogati, saraci, darnici sau zgarciti. Nimeni nu-mi raspunde, si, cu inima franta de tristete, numar scoicile sidefii, sperand ca intr-o zi soarele sa poata usca lacrimile sufletului meu…”

 

 

 

Nowruz, a Persian hope for brighter springs

Known as one of the most important celebrations inside the Persian world which has survived throughout history since Ancient times, Nowruz is what Iranians call „The Persian New Year”. The Nowruz festival is celebrated in the day of spring equinox, when the amount of light and dark is equally divided during the day. In that day starts the first day of Persian calendar, celebrated usually on March 21.  The Persian New Year has been celebrated for thousands of years by people from different ethnic minorities with different religious backgrounds, and it started in Persia’s capital (Persis/Fars) during the great Achaemenid Empire. Many people inside Middle East and Central Asia are waiting with hope and great excitement the day when oficially, according to this tradition,  Spring embraces the nature and their lives. Countries and regions related to Persian history like Iran, Iraq, Armenia, Tajikistan, Uzbekistan, Pakistan, Afghanistan some parts of India and Kurdistan celebrate this event in March on 21-22. A very popular Nowruz traditional preparation is to grow wheatgrass, the green symbol of a new start for good things to happen.

„Haft-sin” and its symbols

The traditional Nowruz table is called „Haft-sin” and it must be decorated with seven items which are important mythological symbols and whose Persian names begin with the letter „sin” in the Persian alphabet.  These items are: sabzeh (wheat, barley), samanu (sweet pudding made from wheat germ), senjed, (Persian olive), serkeh (Vinegar), seeb (apple), seer (garlic), somāq (sumac). There are other symbols found on a traditional Nowruz table and that includes a mirror, candles, paintedd eggs, coins, traditional confectioneries, a bowl of water and a goldfish. Beside them it must be a „book of winsdom” such as Quran, Bible, Ferdowsi’s „Shahnameh” or „The divan” by Hafez.

Hajji Firuz, the messenger of Spring

A charismatic and very famous Nowruz character who’s duty is to annouce the community that Spring has arrived is called Hajji Firuz. Hajji Firuz’s face is covered in soot and he dances through the streets while singing and playing a tambourine.

Different versions of Haft-sin (traditional Nowruz table)

Nowruz traditional dance in Uzbekistan, (local artistic manifestations for celebrating Spring’s arrival).

 

The cultural rainbow of Afghan clothing

Here is the land of culture and ethnic diversity

Unjustly exposed inside the Western world’s media, as one of the most dangerous countries in the world to live in, where poverty and terrorism are the only reality to show, Afghanistan is a country with a remarkably beautiful culture and heritage, with a fascinating collection of traditional clothes from different regions that have their own style of garnments, colours and decorations. With Central Asian neighbours to the North, Iran and Middle East to the Western side, and to the East, with the Indian Subcontinent, there is no doubt that this country is so diverse in terms of traditions, languages, clothes and historical background regarding its ethnic minorities. You may be surprised to find out that Afghanistan is the home of more than 50 ethnic groups! During its history, for many centuries the Aghan people have influenced the clothing style of their neighbours and viceversa.

Afghan people, traditional colours and pride

It is believed that inside Afghanistan are around thirty million people, even if it is hard to calculate the exact number of country’s population. From traditional point of view, locals are divided into more than fifty ethnic groups, however the most important are the Baluch, Hazaras, Nuristani, Pashtuns, Tajiks, Turkmens and Uzbeks. You can know their origins from the clothes they are wearing, reason of cultural pride. Even if in the city of Kabul people tend to wear Western style of outfits, country’s general profile is a traditional one, and its minorities proudly wear their original clothes.

 Examples of basic items for men traditional outfits

 

 

Benefits of Za’atar! For Levantine cuisine lovers

If you live inside Middle East or at least you are a fan of its cuisine, then Za’atar should be a familiar condiment to you. If is not something that you know about, here is what you should find out about this precious spice mixture. Za’atar is popular inside the Arab cuisine but you’ll find it the most in Levantine region, in countries like Palestine, Lebanon, Jordan, Iraq and Syria, as a blend of hyssop, sumac, sesame and salt. There are several traditional dishes and local pies that use Za’atar to add great flavour, and most of use love them, while another way of eating Za’atar is beside Arabic pita bread, dipped in olive oil.

Medical benefits and beliefs

In Folk Medicine, Middle Eastern people were convinced that Za’atar can reduce and eliminate internal parasites. In Palestine there are many who think Za’atar can increase the intelligence, so kids are often encouraged to eat it for breakfast, before school time.                                        Photo- Lebanese Flatbread (Man’oushe Za’atar)091f974e99c9d8bd804663ce9e996b1e