Cum mancam alaturi de libanezi?

Libanul pastreaza cel mai putin dintre obiceiurile arabe in viata de zi cu zi, fiind cel mai influentat stat vorbitor de limba araba, de lumea occidentala. Cand primim o invitatie in sanul unei familii libaneze, este neaparat nevoie de o tinuta eleganta, mai ales daca nu ii cunoastem bine pe resmezze-libaneze1pectivii membri ai familiei la care urmeaza sa pranzim. La sosire este recomandat sa ii salutam pe cei in varsta, dupa care asteptam indicatiile gazdei pentru a ne arata locul pe care-l ocupam la masa. Este politicos sa aratam interes pentru mancarea din platou, ideal ar fi sa mancam chiar tot, gazdele arabe fiind generoase si punand mancare din belsug, in cam toate regiunile. Se obisnuieste ca gazda sa serveasca in repetate randuri musafirii, de aceea este indicat sa nu ne punem prea mult in farfurie din prima, refuzul fiind si aici, ca si in alte parti orientale, considerat ofensator. Libanezii obisnuiesc sa bea vin (Ksara fiind cel mai renumit), suc racoritor de roscove si Ayran, un amestec de iaurt cu apa rece si uneori cu un pic de sare. Bauturile sunt mereu insotite de mancare, asemeni stilului european. In Liban exista aperitive numite „mezze”, ele sunt specifice intregii regiuni a Orientului Mijlociu, insa mezze-ele libaneze au un rafinament si-un gust aparte. Mezze inseamna o suita de preparate cu arome si culori care mai de care mai atractive si pot include salate precum tabbouleh si fattoush, hummus, baba ghanoush, moutabal, sambousek și kebbeh, care se consuma alaturi de delicioasa lipie traditionala. Alaturi avem mezze libaneze, unele dintre cele mai gustoase in lumea araba!

Maniere din societatea libaneza

Reclame

Tari cu bucate faimoase: Pakistan!

Vazuta ca o reinterpretare a bucatariilor sudicechicken-karahi-recipe-step-12 si central asiatice, cu mancaruri comune Indiei, datorita istoriei si zonei in care se localizeaza Pakistanul, bucataria sa cucereste pe cel in cautare de gusturi indepartate, acolo unde sofranul si cardamomul sunt stapani si fac spectacolul de savoare in platouri. Desi gusturile si modalitatea de preparare difera de la o zona la alta, in functie de influentele regionale, Pakistanul a reusit sa se impuna in bucataria internationala, castigand multi iubitori in tari precum cele arabe din Golf, si nu numai. Chicken karahi (foto) este o mancare cunoscuta in aceasta tara.

Pranzind in Asia

Ciudatenii pentru romani, normalitati la egipteni

In anii petrecuti in tara piraegyptianfoodmidelor, tara care m-a adoptat, am observat cateva lucruri pe care le prefera egiptenii in materie de bautura si mancare, total opuse in viziunea romaneasca. Ceaiul fierbinte in miezul zilei ar mira un roman. Noi probabil l-am prefera cat mai rece intr-o tara asa de calda. Orezul cu lapte si alune pisate, o budinca locala, in Egipt se mananca rece in vreme ce-n Romania se stie, acest tip de orez il preferam cald. Ciorba aici e mai degraba un aperitiv, se serveste in cantitati mici si nu cu paine. Noi o mancam ca un fel principal, si ii adaugam cateva felii zdravene de paine. Un al doilea fel mai ca n-ar conta, dupa ce ne ospatam asa. Salata aici se mananca separat, chiar la inceputul mesei, si am observat ca-n multe restaurante se aduce o data cu ciorba. La noi ar fi de neinchipuit salata sa nu fie langa friptura,si asta abia dupa ce terminam cu aperitivele si ciorba. De multe ori cruditatile nu sunt necesare atunci cand exista orezul, langa friptura in Egipt. Pentru multi dintre localnici, legumele fierte ori in sos de tomate sunt suficiente langa orez. Daca la noi la mesele duminicale din familie felurile de mancare se aduc pe rand, ei bine, la egipteni se aduc toate o data si se mananca in acelasi timp de foarte multe ori din tot ce e pe masa. Mancatul cu mana iarasi nu este vazut ca ceva ciudat, inclusiv cand se serveste carne de pui. La noi, furculita e de nelipsit! Stilul de a manca fara tacamuri e intalnit in mai multe parti ale Orientului si are vechi radacini culturale. Orezul, in preferintele egiptene, trebuie sa fie fiert in abur, uscat, si bob cu bob, sa nu se lipeasca, in vreme ce noi, romanii, preferam de foarte multe ori un pilaf suculent, imbogatit cu supa de pui. Dar indiferent cat de diferiti ori apropiati suntem in obiceiurile gastronomice, ambele tari sunt in inima mea si ambele au cate ceva de oferit pentru fiecare. In imagine, avem o masa cu bucate specific egiptene. Pana la o noua postare, toate cele bune!

Obiceiuri de la noi si de peste hotare