Inelul de argint la barbatul arab

Ce este Sunnah?

Sunnah reprezinta colectia de spuse autentice, fapte si aprobari ale Profetului Muhammad, relatate de Sahabaah (studentii sai), generatiei urmatoare de musulmani, si adunate in carti de invatatii islamici de dupa ei. Sunnah este considerata a doua sursa autentica, dupa poruncile lui Allah in Coran. Cand spui ca esti un musulman sunnit inseamna ca cele doua cai dupa care te ghidezi sunt Coranul si exemplul de viata al Profetului Muhammad aplicat timpurilor in care traiesti. Religia islamica indeamna la moderatie, iar cei mai multi dintre musulmanii de rand, traiesc la fel ca oriunde in alta parte de pe glob, incercand sa puna un echilibru intre viata de zi cu zi si cerintele lui Allah.

 

In timpul vietii sale, Profetul Muhammad purta inel de argint cu piatra neagra, si foarte multi dintre barbatii Orientului Mijlociu, in special cei de nationalitate araba, fac acest lucru si astazi, in 24177162_1589502557810760_292824567288234886_nonoarea celui care a adus mesajul Islamului in lume, considerand acest aspect Sunnah. Nu insa acesta e singurul motiv pentru care barbatii musulmani poarta argint ci si pentru ca Islam nu este permis partii masculine sa poarte aur si matase, aceste materiale fiind destinate doar vestimentelor si podoabelor feminine. Cei care fac acest lucru incalca religia islamica, si comit pacat (haram). De aceea este explicabil de ce in magazinele orientale de bijuterii se gasesc inele masculine din argint in nenumarate colectii. Si clientela este pe masura.

Despre stilul de viata islamic

Reclame

„Sapte ani in Cairo”- Il chema Jamal

„Sapte ani in Cairo”- fragmente de carte- „Il chema Jamal”

Intr-un souk de bijuterii din aur un el si o ea treceau absenti prin multime. Familie cu posibilitati finan23622034_1576755132418836_4162524138371196611_nciare, se vedea asta, printre clientii pestriti ai capitalei ce impanzeau magazinele la ora patru dupa amiaza, o ora de varf, cand toti ies de la lucru, isi iau copiii de la scoala si produc cel mai aglomerat trafic care poate fi vazut in lumea araba. Traficul din Cairo. Ea, o prezenta rafinata, vorbea o Araba nu prea inteleasa de vanzatorii din magazin. O amesteca mult cu cuvinte din limba Engleza, ciudat pentru egipteni, dupa cum o priveau pe femeia supla, si cu adevarat frumoasa. Parea pana in treizeci sau pe aproape. Dupa ea, un baietel energic de vreo patru ani, jucaus, alerga incolo si-ncoace, dand batai de cap tatalui care incerca sa-l stapaneasca din goana sa de a nu rasturna marfa si inclusiv mobila din magazin. Femeia il dojenea si ea din cand in cand, dupa care isi muta ganditoare privirea spre bijuteriile destinate vanzarii.

Sotul ei, o aparitie clasica, eleganta parea sa aiba patruzeci de ani. Usor grizonat la tample, arata ca fiind in apogeul implinirii profesionale si sentimentale. Isi privea grijuliu atat fiul cat si sotia, temandu-se ca nimic sa nu-i indispuna. Sotia nu-l mai privea, fascinata mai degraba de atmosfera de souk. Miriam era libaneza si de cinci ani casatorita in Egipt. La inceput tara o fascinase dar mai apoi dorul de peisajul libanez, de oamenii si felul lor de-a gandi, incepuse a-i da tarcoale. Nu-i putea spune asta lui Mohamed. „In viata facem compromisuri…uneori ne lasam pe noi de o parte, mai ales atunci cand apar copiii”, isi zise in gandul ei. Un harait de scaun o facu sa tresara. Cineva i-l oferea pentru a nu mai sta in picioare. Intoarse capul pentru a vedea cine-i arata gestul de politete si vazu ca avea ochi verzi. Prea verzi pentru un barbat arab. Il recunoscu. Era unul dintre vanzatorii care ii privea de cand intrasera, cum sotul ei incerca sa o convinga sa aleaga un ceas din aur alb in locul traditionalelor bratari galbene pe care mai toate femeile locului le poarta. Ea n-ar fi avut de ce sa faca asta, el o alesese pentru ca ea era rafinamentul care lipsea din peisaj, adauga el, asa cum mereu obisnuia sa sublinieze. Sirianul auzise si asta si zambi. Era intradevar foarte frumoasa, iar el pur si simplu el nu se putea face vizibil in peisaj, prezenta ei il intimida. Era incapabil sa-si faca treaba. Mirosurile grele de parfum barbatesc, palisera in fata aromelor feminine care inundasera magazinul. Scaunul era un bun pretext sa se apropie de ea. Apoi trase aer in piept si incepu a e plimba din lung in lat prin magazin. In sfarsit se retrase tacut intr-un colt si-l indeparta cu mana pe pustanul care ii aducea pe o tava cafeaua zilnica. „Mesh ayz”, „nu vreau”, il expedie tanarul. Atrasa de sunetul tavii si al cestilor, libaneza intoarse privirea. „Shukran”, „multumesc” spuse ea zambind scurt ca uitase sa raspunda politicos pentru scaunul adus. Si el zambi timid. ” Ya Allah!”. Inima ii tremura de frumusetea buzelor ei. Si probabil ca ramasese pironit la chipul ei, de aceea chiar si ea, o femeie destul de increzatoare, pleca ochii si se-ndrepta spre baietel care arunca zgomotos pe podea cheile de la masina. „Esti chiar obraznic astazi, nu stiu ce-i cu tine!”, isi dojeni mama fiul.

Mohamed se intoarse catre copil. „Tati, daca nu te potolesti, o sa pierzi inghetata promisa!”. Paru sa aibe efect avertismentul. Se aseza pentru o perioada pe scaun, cel mic. Bijuteriile il plictiseau. Ca si pe Miriam. O intrigau ochii verzi din vecinatate, poate dorul de Liban o facea sa caute o schimbare in chipurile celor din jur, nici ea nu stia ce se-ntampla. Ceva ii spunea ca nu e egiptean, desi nu-l auzise vorbind prea mult. Era oricum extenuata de felul in care totul decurgea in viata ei, nu era cazul sa analizeze si ea pe altii. Aparente, ce cred unii, ce cred ceilalti. Cand tanarul trecu prin fata ei pentru a intampina un client, curiozitatea o facu totusi sa se mai uite o data la el. Vanzatorul isi intinse mana peste rafturile cu bijuterii pentru a scoate un ceas dintr-o cutie unui client decis sa ii faca o surpriza logodnicei, si cand ii observa incheietura, vazu ca purta o bratara cu steagul sirian. „Stiam eu!” isi spuse, amuzata de intuitie. Apoi isi aminti de situatia Siriei si ce-i facu pe cei mai multi dintre oamenii acestei tari sa se risipeasca prin toate colturile lumii. Ca libaneza, se simtea solidara cu vecinii sirieni si situatia dramatica pe care acestia o suportau sub realitatea razboiului. Ii parea rau pentru acest tanar ca ajunsese aici, sa vanda intr-un magazin, sa castige un ban pentru ziua de maine. Egiptul nu era patria lui. Asa cum nici a ei nu era. Ei ii lipsea atmosfera levantina. Poate si lui? Cel mic o trase de maneca plictisit. „Mai asteapta un pic, mami”, spuse intr-un accent pur libanez. Sirianul zambi. „Ii pot da ceva sa se joace, daca nu v-ati decis”. Miriam zambi rusinata. „Nu, nu e nevoie, deja i se fac toate poftele”. Vanzatorul insista insa cu amabilitatea. „Chiar nu e nicio problema, e adorabil”, in vreme ce copilul deja incepuse o noua joaca alaturi de barbat. Mohamed se apropie. „Yalla? Ti-ai ales ceva?” „Ceva?” se-ntreba Miriam. Nu, nu-si alesese nimic. Ii era aproape indiferent. „Venim maine, se poate?” Sotul dadu din umeri. „Daca stii ce vrei, poti da o fuga singura, caci pentru mine e o zi lunga”, se planse barbatul.
„Ok, maine trec eu…” Isi lua geanta in graba si multumi barbatului pentru amabilitatea de a-l amuza pe cel mic. Apoi plecara toti trei, nu inainte ca sotul ei sa salute prin obisnuitul „Salam alaikum”. Sirianul privi in urma femeii. Era pentru prima oara cand chiar nu-i pasa daca cineva l-ar putea observa ramas buimac. Maine avea s-o revada si asta era cel mai important.

 

Egiptenele, fane ale bratarilor Pandora

In Egipt isteria modei de a purta accesorii a2f4c1a66aadaaf6d409d62e16df5548--pandora-rose-gold-pandora-ringsmarca Pandora, o marca daneza de bijuterii, a ajuns in urma cu doi ani. De atunci tinerele iubitoare de tot ce e nou incearca sa-si achizitioneze vestitele produse de peste granita, fie on-line, fie de la mall-urile locale. Pandora are bijuterii din piele, aur si argint, ele, (in cazul bratarilor), putand fi personalizate cu elemente care se cumpara la bucata, valabile in diferite forme si culori. Se pare ca argi18892886_1949642385282108_8068180187575565740_nntul este cel mai cautat, probabil si pentru ca este ceva mai accesibil decat aurul, desi nu chiar atat de ieftin daca ne gandim ca o bratara simpla, fara niciun fel de elemente, costa 100 de dolari. Mai exista de la acest brand si cercei, inele, pandative, coliere, pentru cine-si doreste un look total cu aceste produse. Evident, ca City stars, unul dintre cele mai mari mall-uri din regiune, a fost primul care i-a urat „bun venit” Pandorei in tara piramidelor. Apoi a urmat valul numeros de fani din sectorul feminin. O dragoste care pare sa tina, daca ne uitam cu atentie la look-urile fetelor din Egipt si cam ce poarta ca accesorii.

Famous brands around the world