O alegere spre traditie: hijabul turcesc

Desi nu este oturkish-hijab-style15 tara in care hijabul sa fie obligatoriu, destul de permisiva si receptiva la influentele europene, in Turcia exista femei acoperite, fiind totusi o tara musulmana, in a carei religie se cere acoperirea femeii cu val pe cap. Hijabul, un subiect controversat si care pentru o categorie de femei turcoaice e de domenprinted-turkish-hijab-styleiul istoriei, in vreme ce pentru o alta categorie face parte din cotidian, din normal, fara de care nu ar putea iesi pe strada. Asta pentru ca Turcia e tara care se-mparte pe doua continente, e tara unde Istanbulul da ora exacta in moda tipic occidentala, in timp ce partea asiatica tine de traditiile vechilor generatii, incercand sa mentina religiozitatea cu cerintele ei, la femeile casei. Hijabul turcesc diferaturkish-hijab-style10 de cel din tarile arabe, o sa va puteti da seama de asta, si cred ca am mai pus un material cu diferite stiluri de hijab din lumea islamica, (printre care si cel turcesc), acum aproape cinci ani. Cum a trecut destul de mult timp de atunci, iata ca astazi voi prezenta cateva imagini reprezentative pentru stilul de acoperire al femeii Turciei. Un stil simplu, colorat si gratios. Pana la o noua postare, sa auzim numai de bine, iar celor care maine sarbatoriti Eid-ul, avand in vedere ca astazi este ultima zi de Ramadan, va doresc „Eid Mubarak!”

Valul, intre Occidentalism si semnificatia islamica

Anunțuri

Gurmand pe strazile Istanbulului

Nu exista arome mai imbietoaredsc_0062 ca-n Istanbulul de poveste, atat de mentionat de istorici, orientalisti si mai nou, de mesteri in ale gatitului. Noi ii credem pe cuvant si atunci nu ramane decat sa luam calea Orientului Apropiat si sa mergem in vechea capitala a sultanilor pentru a gasi cele mai alese specialitati din bucataria turceasca. Si cand spunem asta putem oare uita kebab-ul? Alaturi avem unul dintre cele mai gustoase tipuri de kebab pregatite in aceasta parte de lume, special pentru iubitorii bucatariei orientale. Cuvintele sunt de prisos, lasam imaginea sa vorbeasca. O dupa amiaza asa cum va doriti!

Bucate care fac istorie

Sultana Hurrem „bate” papusa Barbie

imagesCa „Suleyman Magnificul” ne-a otomanizat pe toti cu intrigile si aventura prezente la tot pasul in celebrul serial turcesc nu mai e un secret, ce insa ar putea surprinde este succesul de neimaginat pe care „soata” sa, sultana Hurrem, intruchipata de actrita Meryem Uzerli, il atinge in perioada aceasta peimagefg internet. Si nu in postura de sultana ci aceea de personaj animat al jocurilor pentru copii sau ca model de inspiratie pentru pictori. Astfel ca fetitele o pot impodobi pe sultana in jocurile online cu accesorii din garderoba personala, o pot machia si coafa. Desi intentiile sultanei  nu au fost intotdeauna cele mai bune de-a lungul filmului, in preferintele telespectatorilor ea este vazuta ca o eroina, dovada ca mai nou si copiii o iubesc, incadrand-o in categoria in care pana nu demult doar Barbie si Alba ca Zapada isi gaseau locul.

Basme cu printi si printese

Suleyman Magnificul isi „otomanizeaza” fanii prin bijuterii

Nebunia declansata de serialul turcesc „Suleyman Magnificul- Sub domnia iubirii” a inceput sa se simta si itumblr_mdw6nvGTot1qgowpvo1_500n moda bijuteriilor, de o buna perioada. Dorindu-si sa intre in atmosfera Imperiului Otoman, fanii s-au aratat interesati sa-si achizitioneze podoabele purtate de eroine precum sultana Hurrem, sultana mama, Aiche, ori fiica acesteia, sultana Hatice. Ba chiar si bijuteriile sultanului Suleyman sunt la mare cautare. Ori asta nu s-a dovedit a fi decat o mana cereasca pentru bijuterii turci, care au comertul „in sange”. Asa au aparut pe internet colectiile de podoabe orientale „Ottoman”,  inspirate din perioada de glorie a Imperiului Otoman. Paginile magazinului virtual nu arata preturi deloc de speriat, astfel ca un inel din argint cu ametist precum cel al frumoasei roscate Hurrem, costa doar 48.50 $, o pereche de cercei 78.50 $, iar un pandativ 38.50 $.

osr003-ottoman-hurrem-sultan-ring-191045582-325x325oser011-hurrem-sultan-earrings-1239162006-325x325osp025-ottoman-hurrem-sultan-pendant-589832029-325x325

„Suleyman Magnificul”, personaj istoric

668x344_cine-fost-suleyman-magnificul-cum-este-vazut-istorie-184817In cartile noastre de istorie, apare sub numele de Soliman, si a fost unul dintre cei mai temuti si respectati lideri ai Imperiului Otoman, domnind intre anii (1520-1566). S-a nascut in Trazbon, un oras situat pe tarmul Marii Negre si dupa cum apare si in scenele serialului, si in realitate liderul otomanilor a avut un deosebit simt estetic in privinta bijuteriilor. Gratie talentului artistic de care actorii serialului dau dovada, productia turca nu a cucerit doar Europa ci si pe telespectatorii tarilor arabe.

Comorile de odinioara

Culorile apusului in tara otomanilor

Un tablou bine lucrat poate ascunde povestea unui intreg roman. Un pictor binecuvantat de Dumnezeu cu indeletnicire, ne poate darui muzica izvoarelor, curcubeul padurilor in prag de octombrie, ropote de cai si ploile rubinii ale apusului. Toate cu o simpla pensula si o bucata de panza. In lucrarile sale, William Rathbone ne invita in decorul celui care a fost grandiosul Imperiu Otoman, pe strazile Istanbulului, acolo unde Europa intalneste poarta Orientului. O lume de vis, in care se merita sa facem popas…

103sunsetoverthesultanahametmosqueistanbulpublic.getfile.cfmpublic.getfile.cfnhjWilliam Rathbone015bodrumsunset William Rathbone (2)dfghui

011bodrumcastleandboatsnjh

 

 

 

 

 

 

 

 

Amintiri din sarai

Povestea cu talc a rahatului turcesc

turkish-delight-3Astazi vorbim despre rahatul turcesc. Cel cu iz oriental, nu cel din campaniile electorale.  Imi vine a zambi la gandul ca noi, romanii, il folosim in atatea expresii cand cineva ne „calca pe coada”, totusi, daca ne intoarcem in istorie, el ar avea o cu totul alta semnificatie.

Rahatul este tradus in Turcia, tara de origine, ca „lokum”, (arhaic rahat lokum), dar si-a castigat faima atat la noi cat si-n vecinatatile balcanice, ba chiar si mai departe, in Algeria si Maroc. In lume este numit „turkish delight”. Consistenta sa este similara jeleului dar mai solida, mai lipicioasa si mai opaca. Datorita continutului ridicat de zahar este mult mai dulce decat majoritatea dulciurilor, apropiat ca gust de serbet si nu de jeleu. In comert il gasim cu mare usurinta taiat in cuburi mici (2-3 cm), acoperite cu zahar pudra, pentru a nu deveni lipicios.

Stramosul rahatului se afla in Persiaurun_lokum_3

Unele istorii ale gastronomiei mondiale arata ca desertul persan ahbisa, un jeleu dulce, a fost stramosul rahatului. Povestea mai spune ca turcii stiau reteta rahatului inca din secolul al XV-lea, preparandu-l din miere, apa si faina.

Rahat, rasfat pentru metrese

Legenda spune ca un sultan turc, pentru a-si rasfata sotiile si metresele, si-a pus maestrii cofetari sa gaseasca un desert unic a carui reteta, tinuta secreta, sa faca parte dintre comorile lui. Cautarile cofetarilor turci au fost incununate de descoperirea rahatului. Rahatul este denumit in limba turca lokum, din termenul arab „rahat al-hulkum”, in greaca fiind „loukumia”. Lokum ar putea proveni din turcescul „lokma” care inseamna „bucata, muscatura, inghititura”. Rahat semnifica in limba turca „impacare, multumire”, astfel ca „rahat hulkum” s-ar putea traduce prin „bucata de placere, rasfat pentru gura”.

Rahatul…dovada de iubire

Ceva mai concret apare-n carti, cum ca pe la jumatea secolului al XVIII-lea un ucenic de cofetar, pe nume Bekir Effendi si-a facut clientela numeroasa in centrul Istanbulului  datorita noului desert pe care il vindea. Femeile ofereau rahat ibovnicilor si iubitilor lor, desertul devenind dovada dragostei in cuplu, dupa cum o demonstreaza si textele cantecelor turcesti din epoca. Astfek Bekir a ajuns sa fie numit cofetar sef in bucatariile Inaltei Porti.

Istorie

turkish_delight2Produs inca din secolul al XV-lea, initial el se prepara din miere, melasa si faina. Cu timpul, zaharul a devenit mai ieftin, lucru ce a determinat inlocuirea melasei si mierii din compozitie. Daca la inceputuri, rahatul era disponibil numai in cea mai simpla varietate (compus din zahar, amidon si apa), astazi il gasim intr-o gama larga de culori si arome (cele mai populare fiind de lamai, portocale, cacao si fistic). Ba mai mult, s-a ajuns ca imaginatia cofetarilor sa atinga culmile artei, acestia pregatind si sortimente umplute cu fistic, alune, nuci si migdale, care, acoperite cu diverse glazuri sau nuga, seamana cu adevarate bijuterii dulci. In Romania delicatesa a fost introdusa in secolul XVIII, alaturi de alte noutati precum braga, nuga ori baclavaua, intai prin intermediul Fanariotilor si negustorilor din Levant si Constantinopol. Asa produsele au devenit familiare taranilor participanti la balciurile si targurile muntene de secol XVIII-XIX.

Daca ar fi sa urmam traditia spatiului balcanic, rahatul ar trebui servit dupa cafea, insotit de un pahar cu apa rece, insa din pacate, traditia rar se mai respecta in timpurile moderne. Gospodinele folosesc rahatul mai degraba in compozitia de cozonac, decat ca simbol de ospitalitate pentru musafiri.

Delicii de prin Balcani