Enta eh?

1c22d1eb765fef149296de39eb491149Mi-ai zis intr-o zi de Marti, cand nu banuiam cat de tare pot arde cuvintele rostite de buze moi, ca intre noi povestea s-a sfarsit. Yani…khalas. La inceput am simtit o fierbinteala-n urechi, apoi spre tample, cu zvacniri surde si nemiloase, apoi m-am sprijinit neputincioasa, de masa pe care inca statea ceaiul tau rece si amar de asteptare. Cu sufletul inveninat ti-am blestemat maica, apoi te-am acuzat ca nu ai frica de Allah, te-am insultat, ti-am spus ca nici macar frumos nu esti, si, ingrozita de tacerea ta, umpleam golul din dormitor cu vorbe fara sens, pentru ca mi se parea oribil ca tu nu spui nimic, dupa toate pe care le traisem impreuna. Teribil ma mai temeam de singurate, nu ar trebui sa ma acuzi ca sunt asa ingrozita de asta, stii bine cum bunicile si rudele noastre ne zic de mici ca trebuie sa avem pe cineva langa noi, odata ajunse femei. „Salma, trebuie sa te mariti!”, imi zicea matusa Samira, inca de cand eram o adolescenta. „Salma asculta si zi da celui ales de tatal tau, ca trece timpul fata, si nu o sa te mai vrea nimeni cu cosite albe!”. Dar nu m-am temut, radeam atotputernica de taria dragostei cu care imi umpleai inima. Nu am vrut pe nimeni, pentru ca eu te iubeam pe tine, Mahmoud. Ti-am dat ce-i permis si interzis, pentru ca inima mea nu stia de legi si obiceiuri, de mandrie si conditionare a sentimentelor. Iar acum stau aici, la saptamani distanta de acea zi oribila de Marti, asteptand doar o chemare, sa ma intorc docila sub farmecele tale diavolesti. Se zvoneste prin medina ca te-ai insurat cu o femeie pe care nu o suferi, dar care are stare si era demult promisa neamurilor tale, ca parte din familie. Ai ales ce era usor si asteptat de catre ai tai. O fi rau, o fi de bine, ca nu renunt la blestemata asta de legatura care ne uneste, si care ar fi trebuit sa ne duca in fata lui Allah, intr-o casatorie halal! Te urasc si te iubesc. Ba nu, te urasc pentru ca te iubesc. Sunt bolnava de tine si nu vreau sa ma fac bine, astept sa ma topesc ca o lumanare sub puterea pe care dragostea ta amara o are asupra mea. Si o sa cad la un moment dat. Si nici macar n-o sa plangi. Din gradina se aude o voce. Esti tu! Imi pun valul rusinii peste chipul nevrednic de a pretinde cinste si ma grabesc sa te intalnesc. Suntem iar noi doi, in Damascul lunii pline, cu povesti spuse in soapte, pe care albul zilei le spala de pacat. Imi spui ca ma iubesti. Zambesc. Cum ma iubesti? Iubirea nu ucide inimi asa cum noapte de noapte tu o ucizi pe a mea. Enta eh? Enta meen? Cine esti tu? Ce djin negru iti conduce sufletul de crezi ca ai puteri asupra mea? Te sarut. Allah sa aibe mila de mine, nevrednica.

 

Un gând despre „Enta eh?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s